Cea mai tânără femeie manager din boardul OMV Petrom
După trei ani petrecuți la sediul central al OMV la Viena, Lăcrămioara Diaconu-Pințea revine în România pentru a prelua o poziție în prima linie de management a Petrom.
Lăcrămioara Diaconu-Pințea a apărut în prima ediție a Top 100 Tineri Manageri, în același an când Mariana Gheorghe prelua funcția de CEO al OMV Petrom. 10 ani mai târziu, Mariana Gheorghe și Lăcrămioara Diaconu-Pințea sunt singurele doamne și singurele persoane de naționalitate română din boardul companiei.
În urmă cu zece ani, Lăcrămioara Diaconu-Pințea coordona în cadrul OMV Petrom un departament care se ocupa, teoretic, de M&A. Structura companiei de la acel moment, în curs de trecere la standardele noii companii-mamă, presu-punea însă ca departamentul condus de Diaconu-Pințea să fie, practic, o punte de legătură între noua cultură și noii colegi și vechea structură a fostei companii de stat.
În 2006, Lăcrămioara Diaconu-Pințea vorbea despre efervescența din departamentul pe care îl conducea punând simple virgule între proiecte cu valoare de zeci de milioane de euro: ”În plus față de corporate development, care presupune proiecte de zeci de milioane precum achiziția stațiilor OMV sau proiecte de investiții în Kazahstan, în care suntem profund implicați, ne ocupăm de proiectele de investiții, de activele non-core (vânzarea Carpatina, vânzarea platformelor marine), de tot ce înseamnă zona de investor relations și de interfața cu investitorii, în special cu fondurile de investiții (cam 20 care investesc în acțiunile noastre)„.
La zece ani distanță de la interviul în care managerul povestea cum Petrom se integrează în stilul de business aus-triac, Lăcrămioara Diaconu-Pințea revine la București pentru a intra în boardul OMV Petrom, după trei ani petrecuți la Viena. A doua româncă intrată în directoratul OMV Petrom SA are 41 de ani, a absolvit Finanțe în cadrul ASE București în 1997 și a absolvit un program MBA la Wirtschaftsuniversität Wien (Universitatea de Economie din Viena) în 2009. A început să lucreze la scurt timp după terminarea facultății (în 1998) în cadrul Petrom, în cadrul departamentului de Strategie, Planificare și Dezvoltare. Ulterior a deținut diverse poziții de management în cadrul OMV Petrom, de la direc-tor dezvoltare corporativă cu atribuții în fuziuni și achiziții, strategie și relația cu investitorii la director al proiectului cen-tralei electrice, de la debutul acestuia în octombrie 2007.
Timp de doi ani, începând din ianuarie 2012, Lăcrămioara Diaconu-Pințea a fost VP pentru relația cu investitorii în cadrul grupului OMV, iar ulterior a devenit responsabilă pentru Business Support Explorare și Producție în cadrul OMV E&P GmbH. La mijlocul lunii aprilie, va prelua funcția de membru al Directoratului OMV Petrom responsabil cu activi-tatea de Downstream Gas, ca urmare a încetării mandatului lui Cristian Secoșan. Fostul director al Siemens și anterior al E.ON Electrica Moldova și al ABB va pleca din companie la începutul acestei luni. Anunțul plecării lui Cristian Secoșan nu a fost făcut public de Petrom, managerul urmând să plece din Petrom după doi ani și jumătate, la expirarea mandatu-lui, care nu a mai fost prelungit. Plecarea lui Cristian Secoșan este legată de performanțele slabe ale diviziei pe care a condus-o, performanțe care ar fi dus la scăderea de 56% a profitului raportat de Petrom anul trecut.
Numirea Lăcrămioarei Diaconu-Pințea a avut loc la sfârșitul lunii martie, când Consiliul de Supraveghere al Petrom a redenumit segmentele de activitate ale OMV Petrom, fără a modifica modul de organizare a companiei. Decizia a fost luată pentru a reflecta denumirile segmentelor de activitate la nivelul grupului OMV și pentru a facilita astfel comparabilitatea rezul-tatelor financiare raportate în IFRS. Astfel, segmentul de Explorare și Producție devine Upstream, segmentul de Rafinare și Marketing devine Downstream Oil, iar segmentul de Gaze și Energie devine Downstream Gas.
În urmă cu zece ani, Lăcrămioara Diaconu-Pințea estima că va termina proiectele în care era angrenată abia în câțiva ani, iar viitorul, deși neclar, părea corporatist: ”Peste 3-4 ani abia dacă vom termina ce facem acum: integrare, evaluare și vânzare a activelor etc. Apoi, grupul are posibilitatea de job rotation, așa că mă aștept să plec din țară și să creez un nucleu pe baza căruia să construiesc mai mult în același domeniu. Cât despre posibilitatea de a deveni antre-prenor – asta e o discuție pe care am putea să o purtăm peste câțiva ani; am avut acest gând acum ceva ani (când am cumpărat o mică podgorie unde am fi dorit să producem vin), dar acest plan s-a diluat mult în ultimii ani și în ultimul an foarte mult„.