Cea mai muncitoare generație?
Tinerii generației Z, care stârnesc dispute chiar și în ceea ce privește anii în care s-au născut – unii dintre demografi îi plasează la mijlocul ’90, iar alții, la mijlocul anilor 2000 - sunt primii care au crescut în era smartphone-urilor, departe de regulile și aspirațiile predecesorilor lor. Unii dintre specialiști îi caracterizează drept creativi și ambițioși, iar alții, total imprevizibili.…
Pe Ionel Burtea, tânărul de 21 de ani care și-a convins părinții să investească într-o plantație de fructe de pădure și care a lansat brandul Abund Berry, despre care am scris în numărul anterior al revistei, nu l-am găsit noi, ci invers. Ne-a invitat prin intermediul rețelei sociale Facebook să îi apreciem pagina prin care își promovează brandul. În urma interviului cu el, am aflat că la Academia de Studii Economice, pe care a absolvit-o anul acesta, a ales să aprofundeze disciplinele care i se păreau utile – apare deseori în postările sale citind cărți de business.
Ne-a povestit și că, la un moment dat, în perioada studiilor, s-a angajat într-o multinațională, dar a renunțat la locul de muncă fiindcă nu i-a plăcut mediul de lucru de acolo. În afacerea cu fructe de pădure face de toate, de la promovare la culesul fructelor, și simte că poate muta munții de birocrație când vine vorba de accesarea finanțărilor pentru dezvoltarea businessului.
Este prezent la majoritatea evenimentelor de business, lucru pe care l-am observat tot în pozele pozele pe care le postează pe Facebook; totodată, e mai ușor de găsit aici decât la telefon. Este un exemplu reprezentativ pentru Generația Z și este acel tânăr din cinci al acestei generații care și-a dorit să dezvolte o afacere pe cont propriu în România, potrivit studiului EY România Barometrul încrederii angajaților în companii – 2017. Potrivit aceluiași studiu 42% dintre ei preferă să lucreze într-o multinațională. O parte dintre ei lucrează deja:
„ANGAJĂM LICEENI”
Deficitul de personal de pe piața muncii, dar și „moda” angajării timpurii importată din modelul occidental au determinat tot mai mulți angajatori să înceapă colaborări formale cu tinerii care au vârsta sub 18 ani. Astfel, în luna august a acestui an, Inspecția Muncii înregistra aproape 40.000 de contracte de muncă încheiate cu minori, cele mai multe în domenii precum restaurante, comerț sau industria hotelieră. Conform legii, minorii sunt angajați numai pe contracte pe perioadă determinată, cu program de lucru flexibil în funcție de proiectul pe care îl aleg. Programul de lucru este în general de 6 ore, dar există și contracte de 4 ore.
„În perioada 2015 – 2017 Adecco a avut 275 de proiecte în care au fost angajați minori. Pe parcursul celor trei ani, angajările au fost făcute pe salarii cuprinse între 508 lei și 2.094 lei – salariul brut de bază (foarte aproape de salariul minim pe economie)”, spune Florin Godean, country manager al furnizorului de soluții privind forța de muncă Adecco România, cea mai mare firmă de recrutare de pe plan local.

În prezent, compania are 86 de proiecte active în care lucrează minori. Pentru un program de lucru de 4 ore, salariul brut de bază este de 725 – 750 lei, pentru funcții precum plasator de informații și comunicații sau lucrător comercial. „Pentru un program de lucru de 6 ore, salariile variază între 1.357 și 1.700 de lei, în funcție de poziția ocupată. De exemplu, pentru teleoperator financiar-bancar (banking) este de 1.357 lei, pentru ambalator manual (construcții) de 1.450 lei, pentru posturi precum casier, plasator sau vânzător (informații și comunicații) salariul ajunge la 1.450 de lei”, a mai spus Godean.

Muncitorii necalificați din producție minori primesc salarii de circa 1.450 lei (adică minimul pe economie), ucenicii din domeniul auto primesc circa 1.599 lei, iar lucrătorii comerciali din FMCG între 1.500 și 1.700 de lei. Deși găsirea candidaților minori dornici să lucreze în companii ar putea să mai degreveze din povara cu care se confruntă angajatorii în găsirea de personal, aceasta nu este, în opinia unora, o soluție viabilă pe termen lung, în cazul în care afectează pregătirea tinerilor. „Vorbim de o perioadă de formare, iar educația primează la această vârstă. La nivel macro, nu putem suplini lipsa forței de muncă cu elevi. Trebuie să atragem oamenii plecați înapoi în țară și trebuie să ne asigurăm că nu pleacă aceia care au mai rămas. Angajarea minorilor este o soluție punctuală pentru anumite cazuri și industrii”, a adăugat șeful Adecco România.