Cea mai înaltă instanță din Massachusetts: Meta trebuie să răspundă în instanță pentru modul în care a proiectat Instagram să creeze dependență la copii

Curtea Supremă Judiciară din Massachusetts – cea mai înaltă instanță din stat – a decis la finele săptămânii trecute, în unanimitate, că Meta Platforms trebuie să răspundă în instanță pentru acuzația că a proiectat Instagram în mod deliberat pentru a crea dependență la copii și adolescenți. Compania încercase să scape de proces invocând „Section 230″ – o prevedere din legislația federală americană care protejează platformele de internet de răspunderea juridică pentru conținutul postat de utilizatorii lor.

Judecătoarea Dalila Argaez Wendlandt a scris, în numele întregii curți, că procesul intentat de procurorul general al statului, Andrea Joy Campbell, nu cere ca Meta să fie trasă la răspundere pentru ce publică utilizatorii – ceea ce ar fi acoperit de Section 230 -, ci pentru comportamentul propriu al companiei: „proiectarea unei platforme care capitalizează pe vulnerabilitățile de dezvoltare ale copiilor” și „inducerea în eroare a consumatorilor cu privire la siguranța platformei Instagram”.

Decizia este importantă pentru că introduce, la nivelul unei curți supreme de stat, o distincție juridică care până acum rămăsese nerezolvată: diferența dintre conținutul pe care îl postează utilizatorii și modul în care platforma este construită.
Section 230, adoptată în 1996 prin Communications Decency Act, a fost concepută pentru a proteja site-urile de internet într-o perioadă în care existau câteva milioane de utilizatori la nivel global. Trei decenii mai târziu, aceeași lege este invocată de companii cu miliarde de utilizatori și venituri de zeci de miliarde de dolari ca argument că nu răspund juridic pentru efectele propriilor produse.
Argumentul Meta era că toate funcționalitățile contestate – notificările permanente, „like”-urile, scrollul infinit – sunt doar modalități de a organiza și prezenta conținutul utilizatorilor, deci tot sub protecția Section 230. Curtea a respins acest argument, stabilind că statul Massachusetts nu atacă ce publică utilizatorii, ci ce face compania cu acel conținut: cum îl aranjează, cum îl livrează, cum exploatează mecanisme psihologice pentru a menține minori pe platformă cât mai mult timp.

Nu toți juriștii sunt de acord că distincția este solidă. Eric Goldman, profesor de drept și unul dintre cei mai citați specialiști americani în legislația internetului, a criticat decizia, argumentând că separarea între conținut și prezentare este artificială: deciziile editoriale despre cum și ce conținut să fie prezentat sunt, în practică, inseparabile. Goldman avertizează că precedentul deschide o cale prin care orice reclamant poate reformula o plângere legată de conținut ca fiind una legată de design, erodând astfel protecția oferită de Section 230.
Decizia din Massachusetts nu vine izolat. Este al treilea rezultat juridic major împotriva Meta în mai puțin de o lună.
Pe 24 martie 2026, un juriu din Santa Fe, New Mexico, a obligat Meta la plata a 375 de milioane de dolari – penalități civile, nu despăgubiri – după ce a constatat 75.000 de încălcări ale legii protecției consumatorului din acel stat. Procesul fusese inițiat de procurorul general

Raúl Torrez în urma unei operațiuni sub acoperire în care autoritățile creaseră un profil fals de fată de 13 ani, care fusese „inundat cu imagini și solicitări” din partea abuzatorilor de copii. O a doua etapă a procesului, care va stabili dacă Meta a creat un „prejudiciu public” și dacă trebuie să finanțeze programe de remediere, este programată pentru 4 mai 2026.

A doua zi, pe 25 martie, un juriu din Los Angeles a decis că atât Meta, cât și Google au fost neglijente în proiectarea platformelor Instagram și YouTube. A acordat 6 milioane de dolari unei tinere de 20 de ani care susținea că a dezvoltat dependență de rețele sociale în copilărie – 3 milioane despăgubiri compensatorii și 3 milioane punitive. Juriul a stabilit că Meta poartă 70% din responsabilitate, iar Google 30%.

Procesul din Massachusetts face parte dintr-un val juridic fără precedent. În total, 42 de procurori generali ai statelor americane au deschis acțiuni juridice împotriva Meta – 33 într-un proces federal comun depus în California, iar cel puțin nouă în instanțele din statele lor. Cel mai recent, procurorul general al statului Iowa, Brenna Bird (republicană), a depus plângere pe 8 aprilie 2026 – cu două zile înainte de decizia din Massachusetts.
Faptul că acțiunile vin atât din partea procurorilor democrați (Campbell în Massachusetts, Torrez în New Mexico), cât și a celor republicani (Bird în Iowa) arată că subiectul protecției minorilor în mediul online a depășit, în SUA, războiul politic.
Procesul din Massachusetts fusese inițiat în octombrie 2023 de Andrea Joy Campbell și atrăsese atenția publică prin acuzații potrivit cărora directorul executiv al Meta, Mark Zuckerberg, ar fi fost informat despre efectele negative ale Instagram asupra minorilor, dar ar fi respins propunerile de modificare.

Meta contestă toate aceste acțiuni. Un purtător de cuvânt al companiei a declarat, în legătură cu decizia din Massachusetts, că respinge „falsa distincție” între conținut și designul platformei și că decizia „nu a vizat fondul cauzei”. „Suntem încrezători că probele vor demonstra angajamentul nostru de lungă durată în sprijinirea tinerilor”, a mai spus el.