Cea mai disputată lege

Dimensiunea legii dării în plată s-a văzut în luna februarie, când, la dezbaterile din Senat pe tema acestei legi, BNR fost reprezentată de cei doi viceguvernatori, Liviu Voinea și Bogdan Olteanu, precum și de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu.

Sugestiv pentru amploarea fenomenului este și faptul că, după luni de tăcere, când au încercat să negocieze și să rezolve lucrurile în culise, și șefii băncilor comerciale au coborât din turnul de fildeș și au ieșit la atac împreună. Asociația Română a Băncilor (ARB) a organizat o conferință de presă extraordinară pe tema celei mai controversate legi a momentului. Și astfel, liderii celor mai mari bănci din sistem, afiliați la ARB și la Consiliul Patronatelor Bancare din România, au reușit să se adune în pre-mieră la aceeași masă încercând să combată pe aceeași voce legea dării în plată.

Legea privind darea în plată a imobilelor a generat reacții puternice și contradictorii la nivelul întregii societăți, pornind de la pledoarii privind caracterul social și până la atenționări privind o posibilă înăsprire a condițiilor de creditare și chiar efecte nefavorabile asupra creșterii economice.

Bancherii au avertizat că „nota de plată“ după aplicarea legii privind darea în plată a imobilelor va fi plătită într-o primă fază de bancheri, însă costurile finale vor fi transferate către clienți, vor fi suportate de români. „Cine plătește nota de plată? Într-o primă fază, băncile, pentru că trebuie să constituie provizioane suplimentare. În mod evident, este o pierdere pentru sistemul bancar. Poate fi suportată de sistem? În mod cert, da. Dar acesta este doar primul pas de impact. Ce se întâmplă mai departe? După promulgarea legii se dau case în plată, băncile vor fi obligate să le vândă, crește oferta pe piață. Pentru a se proteja de risc, băncile vor înăspri condițiile de creditare“, a declarat Sergiu Oprescu, președintele ARB. El a recunoscut pierderea de către bănci a „bătăliei populisto-mediatice“ privind legea dării în plată, susținând că bancherii nu au reușit să comunice foarte bine pe acest subiect.

Reacția bancherilor a venit după ce guvernatorul BNR Mugur Isărescu a criticat „vocea stinsă“ a ARB și a arătat că există confuzie foarte mare în rândul societății în privința legii dării în plată.
Varianta inițială a legii a atras critici și de la Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană. Daniel Zamfir, inițiatorul legii dării în plată, deputat PNL, susține că băncile nu-și asumă niciun risc și a spune astăzi că dispare creditarea imobiliară în România din cauza legii dării în plată este o minciună.

„Dacă un client își asumă dobânda și eventual fluctuația cursului, este echitabil ca banca să-și asume riscul ipotecii. Nu este normal să urmărești un om toată viața pentru un credit pe care tu, bancă, l-ai dat și tot tu ai considerat o ipotecă evaluată de tine care să acopere acel împrumut. După căderea pieței imobiliare din 2008 a scăzut și prețul imobilelor puse în garanție, ceea ce înseamnă că în prezent clienții sunt cei care suportă devalorizarea“.

Subiectul potențialilor beneficiari ai legii privind darea în plată și pretinsul caracter social au provocat reacții contradictorii. O sursă a dezbaterilor a fost chiar faptul că legea nu vizează doar persoanele care în mod real nu mai pot rambursa creditul, ci orice debitor care nu mai vrea să plătească, favorizând astfel în special debitorii cu credite de peste 150.000 de euro, respectiv speculatorii imobiliari din perioada de boom.

Senatorii au adoptat cu unanimitate de voturi legea dării în plată, dar cu modificări față de proiectul inițial. Concret, senatorii au decis ca programul Prima casă să rămână sub incidența legii, dar, în același timp, au admis propunerea BNR privind introducerea unui plafon maxim de 150.000 de euro pentru imobilele cu destinație de locuință, care vor fi luate în calcul la aplicarea legii.
Acum urmează o nouă etapă, legea intrând în malaxorul Camerei Deputaților. Rămâne de văzut dacă parlamentarii din camera decizională vor agrea sau nu propunerea BNR privind introducerea unui plafon maxim de 150.000 de euro pentru imobilele cu destinație de locuință. Și dacă Prima casă va intra sau nu sub incidența acestei legi.

Cu toate că bancherii au avertizat că vor ma-jo-ra avansul la creditele ipotecare dacă va fi aprobată legea privind darea în plată a imobilelor, deja trei bănci – Raiffeisen, Bancpost și Banca Ro-mânească – nu au mai avut răbdare și au decis să facă deja această mișcare pentru împrumuturile imobiliare în lei și euro în toiul dezbaterilor din Parlament pri-vind darea în plată.

Raiffeisen, un jucător de top cinci din sistem, a majorat la finele lunii ianuarie avansul solicitat pentru creditele imobiliare de la 15% la 35% pentru segmentul finanțărilor în lei și de la 25% la 40% pentru cele în euro. Bancpost, care are ca acționar majoritar grupul elen Eurobank, a decis să majoreze avansul pentru creditele în lei de la 15% la 33%, iar cele în euro de la 25% la 43%. Banca a argumentat că „proiectul legii dării în plată determină schimbarea profilului de risc asociat produsului de creditare“. Totodată, Banca Românească, un jucător de talie medie din sistemul bancar și tot cu acționariat elen, a majorat avansul so-li-citat unui client pentru creditele imo-biliare în lei de la 15% la 35%, iar pen-tru cele în euro de la 20% la 40%.

BRD-SocGen, a doua bancă din sistem, a majorat deocamdată doar avansul pentru  creditele ipotecare în euro de peste 25 de ani. Concret, BRD a decis să majoreze avansul la 50% pentru creditele ipotecare în euro acordate pe o perioadă mai mare de 25 de ani, în timp ce pentru împrumuturile în aceeași monedă, dar pe o durată mai mică de 25 de ani, avansul este de 25%.
Forma finală a legii rămâne deocamdată o necunoscută. Indiferent cum va ieși din Parlament, cert este că de această dată președintele Klaus Iohannis nu mai poate trimite legea înapoi în forul legislativ, rămânând doar posibilitatea contestării actului normativ la Curtea Constituțională.