Cea mai importantă întrebare a anului: Vor opri retailerii la ei creșterea prețurilor și nu o vor mai transmite mai departe la consumatori sau vor aștepta prăbușirea consumului ca să pună punct scumpirilor?

Prețurile alimentelor au crescut în ultimul an (noiembrie 2022 versus noiembrie 2021) cu peste 20%, scumpiri constante și alerte nemaivăzute de mai bine de două decenii.

♦ ZF a adresat această întrebare tuturor celor zece jucători din comerțul modern, cei care încasează circa 70% din banii pe care românii îi cheltuie pe alimente, băuturi, produse de îngrijire a locuinței și alte bunuri de larg consum. Dintre toți, doar Profi a răspuns ♦ Rata inflației a ajuns la final de noiembrie la circa 17% ♦ Pe alimente, creșterea prețurilor e de peste 20%, conform INS ♦ Salariile nu au putut ține pasul și au un plus de 13% an la an.

Prețurile alimentelor au crescut în ultimul an (noiembrie 2022 versus noiembrie 2021) cu peste 20%, scumpiri constante și alerte nemaivăzute de mai bine de două decenii. În contextul în care salariile nu au putut ține pasul, oamenii au sărăcit, au ajuns să își permită mai puțin, motiv pentru care au cumpărat mai rar, produse mai ieftine sau în cantități mai mici.

Impactul asupra consumului de alimente se vede deja în datele de la INS care anunță pentru luna noiembrie o scădere de 1,2% în serie brută față de octombrie.

Astfel, în condițiile în care inflația e galopantă și oamenii își schimbă deja comportamentul de consum, cea mai importantă întrebare a anului este următoarea: vor opri retailerii la ei creșterea preturilor și nu o vor mai transmite la consumatori sau vor aștepta prăbușirea consumului ca să pună punct scumpirilor?

ZF a adresat această întrebare tuturor celor zece jucători din comerțul modern, cei care încasează circa 70% din banii pe care românii îi cheltuie pe alimente, băuturi, produse de îngrijire a locuinței și alte bunuri de larg consum. Dintre toți, doar Profi a răspuns.

„Această soluție permite atenuarea efectului pentru un timp, dar nu poate permite protejarea permanentă a cumpărătorilor. Noi am absorbit o parte din creșterile de preț sosite de la furnizori. Sunt al­te­le pe care le-am aplicat în tranșe“, spun re­pre­zen­tanții com­paniei care are peste 1.600 de magazine la nivel național. Ei adaugă că inflația a ajuns în unele cazuri șocant de mare, cu valori nemaiîntâlnite până acum.

„Producătorii au argumentat că au fost generate scumpirile de creșterea costului la energie, la forță de muncă, la materii pri­me și ambalaje. Nu avem însă date concrete cu privire la inputurile lor, noi am văzut doar impactul final. În ce ne privește, nu am aplicat creșteri mai mari decât am pri­mit. Dimpotrivă, am încercat să le atenuăm, astfel încât cumpărătorul să resimtă cât mai puțin și cât mai târziu creșterile de preț de la pro­ducător.“

Este însă aceasta o soluție? Și dacă da, este înghețare prețurilor la raft o soluție pe termen lung?

„Deși sunt situații în care se impun, în general soluțiile administrative (de genul în­ghețării prețului de către retaileri – n.red.) tind să aibă o eficacitate mai redusă decât cele generate de mecanismele pieței libere și pot duce, uneori, la o penurie a bunurilor su­puse unor astfel de decizii“, spune Valentin Tătaru, economist-șef al ING Bank România.

În vara și toamna anului trecut, când in­flația începuse să își arate cu adevărat colții, campaniile de înghețare sau de plafonare a prețurilor au fost cea mai populară „armă“ a retailerilor în lupta pentru consumatori. Jumătate dintre retailerii din comerțul modern local au implementat campanii de acest fel, ce poartă nume precum „Top 100 produse HIT“ în cazul Carrefour, „Preț mic care nu mai crește niciun pic“ – Mega Image, „Record de prețuri înghețate“ – Auchan sau „Vara asta înghețăm prețurile“ – Kaufland. Acestea au fost însă temporare. Pot fi o soluție pe termen lung însă?

„Modelul de afaceri al retailerilor ali­men­tari implică o marjă de profitabilitate des­tul de modestă. Chiar și în 2021, în ab­sența creșterii masive a prețurilor la utilități, transport/ combustibil (cu lanțuri de aprovi­zio­nare lungi din import) sau salarii (salariu minim), profitabilitatea retailerilor alimen­tari a scăzut comparativ cu anul precedent. Anul 2022 a adus cel mai probabil o con­tinuare a erodării profitabilității“, spune Ciprian Dascălu, economistul-șef al BCR.

În 2021, cele zece rețele de comerț mo­dern au avut împreună o marjă medie de profit net de 2,6%. Două rețele au postat pierderi nete, în rest ce la celelalte marja a variat între 0,9% (Metro) și 6,3% (Kaufland), conform calculelor ZF pe baza datelor publice.

„În aceste condiții, este greu de așteptat ca acționarii acestor lanțuri de magazine să accepte un grad de erodare a marjelor de profit și mai pronunțat. Acestea ar putea ge­nera măsuri de restructurare a businessului ce într-un final implică pierderi de locuri de muncă“, explică Dascălu.

Lanțuri internaționale de retail alimen­tar sunt printre cei mai mari angajatori din economie, având mii de salariați fiecare. În total sunt circa 90.000 de oameni care lu­crează în domeniul comerțului modern, ce numără 4.000 de hipermarketuri, supermar­keturi, magazine de discount, proximitate modernă sau cash & carry.

ZF a scris anterior că inflația galopantă pune presiune pe relația dintre producătorii de bunuri de larg consum și marii retaileri alimentari, cele două părți purtând discuții aprinse privind creșterile de prețuri. Mai exact, producători invocă faptul că nu pot majora prețurile de vânzare către jucătorii din comerțul modern pe cât ar avea nevoie pentru a acoperi măcar și în bună marte creșterile venite de la furnizori.

Retailerii pe de altă parte au spus de mai multe ori că nu pot transfera toate scumpirile la consumatori pentru că ar îngheța con­su­mul. Totuși, prețurile la alimente au crescut în doar un an cu peste 20%.

„În general, retailerii alimentari urmă­resc transferul costurilor adiționale integral și în termen cât mai rapid către clienți, altfel marjele de profit se reduc semnificativ sau devin negative. Pot exista retaileri care vor lua în calcul adoptarea unor politici de mar­keting prin care doar la anumite produse să fie menținute preturile, obiectivul urmărit fi­ind atragerea clienților în magazine, fapt care generează și vânzarea produselor «ne­sub­venționate»“, spune Ciprian Lăduncă, ma­naging partner la LCL Advisory. Astfel, mar­ja totală de profit rămâne la un nivel ac­ceptabil. Probabilitatea ca aceste costuri adi­ționale să nu fie transferate către clienți este foarte mică și, cu siguranță, nesustenabilă pe termen lung, continuă Lăduncă.

În condițiile în care prețurile continuă să crească, iar salariile nu țin pasul cu scum­pirile, comportamentul de consum se schim­bă.

Reprezentanții Profi spun că observă deja o orientare tot mai mare a clienților către produse cu prețuri mai mici, cum ar fi mărcile proprii, un semn că oamenilor nu le mai ajung banii să își mențină standardul anterior de consum.

În aceste condiții, în care consumul scade, va frâna inflația?

„Credem că o scădere a consumului de o magnitudine care să determine scăderea generalizată a prețurilor este foarte improbabilă. Mai degrabă, anticipăm o cvasi-stagnare a consumului în 2023, care va antrena o calmare a trendului inflaționist. Prin urmare, prețurile ar urmă să crească în continuare, dar într-un ritm tot mai scăzut“, spune Valentin Tătaru de la ING. El aduagă că anticipează că inflația va coborî pe finalul lui 2023 undeva în jur de 7%, după ce a închis 2022 la peste 16%. Datele finale pentru decembrie vor fi publicate curând de INS.

O scădere a consumului, lucru care s-a mai petrecut anterior, în criza din 2009-2010, a dus la o prăbușire a economiei. Atunci, de la un plus de două cifre (peste 10%), consumul a trecut în cealaltă extremă – un minus de aproape două cifre. Ținând cont că în România consumul privat este unul dintre motoarele principale ale economiei, e greu ca oprirea lui să nu se vadă în creșterea economică.

„Fiindcă discutăm de bunuri de larg consum, inclusiv produse alimentare, reducerea consumului nu va fi direct proporțională cu creșterea preturilor. Bineînțeles, consumul poate să scadă pentru alte categorii de produse și de servicii, dar mai puțin pentru alimente“, explică Lăduncă.

Ciprian Dascălu de la BCR întărește această afirmație spunând că cererea de produse alimentare este puțin elastică la creșterea prețurilor, cel puțin în cazul produselor de bază.

Plus că, adaugă el, anticipata scădere a inflației nu înseamnă o scădere a prețurilor, ci o decelerare a creșterii lor.

„Previziunile de încetinire a inflației se bazează pe efectul statistic de bază, respectiv creșteri lunare mai mari în trecut decât cele anticipate în viitor, și pe prețurile futures la produsele energetice (petrol și gaze) ce indică o scădere a acestora, precum și pe încetinirea economică, ce aduce după sine o detensionare a pieței forței de muncă și implicit o temperare a presiunilor de majorări salariale, toate acestea făcând parte din costurile de producție pentru bunurile alimentare.“

În opinia economistului-șef al BCR, soluția pentru temperarea creșterii prețurilor pe termen lung ar fi creșterea productivității prin îmbunătățirea educației, a pregătirii forței de muncă, inclusiv a managementului, și a automatizării în agricultură și industria alimentară.

„Dacă ne uităm la balanța comercială pe produse alimentare, ea ne arată că exportăm net materii prime, cereale în principal, și importăm net produse procesate. Un factor important, probabil principalul determinant, al acestui deficit comercial și al structurii lui este diferențialul de productivitate. Importul presupune un cost suplimentar de transport, cost ce a crescut recent fie dacă ne uităm doar din perspectiva prețului combustibililor și a salariilor.“