Ce va urma dacă lumea globalizării se va sfârși?

Lumea occidentală începe să fie pusă sub semnul întrebării și, cine știe, poate deja a pornit în căutarea unui nou model politic, economic, social și cultural. Sistemul capitalist american, dur, monopolist, financiar, a împărțit și mai mult lumea între bogați și săraci, iar sistemul capitalist european, protestant, social, burghez, începe să se transforme într-un sistem social.

După căderea comunismului, a imperiului sovietic, deschiderea piețelor și granițelor, deschiderea sistemului politic către modelul occidental, capitalismul american s-a extins prin modelul globalizării, fapt care a dus lumea la un nivel fără precedent. Deschiderea piețelor lumii pentru produsele, serviciile, companiile și brandurile capitaliste, a dus la o prosperitate fără precedent, ce-i drept, nu împărțită într-un mod egal.

Globalizarea, adică extinderea modelului american, a accelerat și schimbarea sistemului politic și economic din Europa Occidentală prin crearea Uniunii Europene și extinderea acesteia în țările foste comuniste, care până în anii ‘90 făceau parte din modelul sovietic CAER. Uniunea Europeană, cu piața unică, cu moneda unică – euro, s-a vrut să fie un competitor pentru americani. Individual, nicio țară din Europa Occidentală nu putea să facă față globalizării, așa că, germanii, francezii, italienii, spaniolii, au decis să renunțe la propriile monede pentru crearea euro, o monedă care să facă față dolarului american, valuta forte a lumii adoptată după Al Doilea Război Mondial, alături de celebrii creditori internaționali – FMI și Banca Mondială. Germania a fost principala beneficiară din punct de vedere economic a Uniunii Europene și a monedei euro.

Globalizarea susținută de multinaționale, adică de acele companii mari capitaliste care s-au extins în lume prin deschiderea granițelor și liberalizarea piețelor economice, comerciale și financiare, a schimbat sisteme politice, sisteme sociale și sisteme economice. Nu degeaba se spune că multinaționalele, cu puterea lor economică, cu puterea și lobby-ul politic folosit pentru extindere, au ajuns să schimbe și să pună guverne. Globalizarea, schimburile de mărfuri, capacitățile de producție puse unde forța de muncă era cea mai ieftină, a dus la o producție de bunuri și servicii fără precedent, la scăderea prețurilor, la scăderea inflației, la reducerea dobânzilor, la creșterea salariilor, la crearea clasei corporatiștilor, la democratizarea burselor și a piețelor financiare.

Aproape oricine dintr-o țară a sistemului capitalist poate cumpăra într-o secundă acțiuni, obligațiuni, instrumente financiare sofisticate, de pe orice piață din lume, prin intermediul platformelor globale de tranzacționare. Globalizarea, piața liberă, liberalizarea piețelor financiare și a circulației banilor, a fost pusă la încercare în urma crizei din 2008. Dar sistemele și piețele financiare au rezistat prin printarea de bani la un nivel fără precedent.

Globalizarea a crescut însă și un monstru – China. În anii ‘70, americanii au început să se alieze cu China, întâi din punct de vedere politic, pentru a înclina balanța Războiului Rece cu puterea sovietică, iar apoi din punct de vedere economic, pentru a-și extinde afacerile într-o țară imensă. Dar dacă ar fi să-l cităm pe Peter Zeihan, unul dintre cei mai în vogă analiști geopolitici americani, vârful acestei globalizări a fost atins în 2019.  El explică teoria lui într-o carte apărută în 2022 – The End of the World Is Just the Beginning: Mapping the Collapse of Globalization.

Începând cu 2020, odată cu apariția de nicăieri a COVID-ului – un fenomen pe care lumea occidentală nu-l mai credea posibil de la pandemia de gripă spaniolă, de la începutul secolului 20, lumea nouă s-a resetat din punct de vedere social, politic, economic și cultural. Rusia lui Putin, care a fost scoasă de la masa puterii mondiale (Rusia are un PIB de 1.800 de miliarde de dolari față de 22.000 de miliarde de dolari Statele Unite și 18.000 de miliarde de dolari China) după căderea imperiului sovietic la începutul anilor 90, a declanșat un război în adevăratul sens al cuvântului în Ucraina, în februarie 2022. De fapt este un război militar cu americanii, cu NATO, în care au fost implicați și europenii, cu toate că nu prea au vrut acest război.

Germania este principala victimă din punct de vedere economic, în urma războiului din Ucraina, având în vedere că americanii i-au tăiat legăturile cu Rusia, i-au tăiat accesul la materiile prime ale Rusiei, o piață pe care Germania lui Angela Merkel a folosit-o din plin.  Ca să scape din strâmtoarea războiului din Ucraina, Putin a pus din nou paie pe foc în Orientul Mijlociu, prin conflictul din Gaza, care acum se extinde peste tot în lumea arabă. Americanii și-au mutat atenția din Ucraina către Israel, o țară și o zonă pe care trebuie să o apere fiind în joc mai mult decât o reglare de conturi între Israel și Hamas.

După COVID, lumea economică s-a trezit că a înviat inflația, care fusese dată uitării începând cu anii 90 și datorită globalizării. Creșterea prețurilor la materiile prime energetice, ca urmare a începerii războiului din Ucraina, a fost pretextul declanșării unui val mondial de creșteri de prețuri la orice produs sau serviciu. A urmat creșterea dobânzilor la un nivel fără precedent, în încercarea clasică de a stopa creșterea inflației și readucerea acesteia la nivelurile anterioare. Toate aceste lucruri au creat o tensiune fără precedent în lume, care începe să se extindă sub diverse forme în lumea capitalistă.

Establishmentul occidental, adică acele sisteme politice și economice care susțin statele, este tot mai criticat, extremismul își face loc în societățile occidentale, polarizarea politică este fără precedent, așa cum se întâmplă acum în America. Liderii politici care au susținut modelele anterioare sunt alungați de la putere, iar noile generații fiind mai bogate decât generațiile părinților și bunicilor, devin tot mai socialiste. Peter Zeihan spune că ne îndreptăm către modele regionale în care fiecare va fi pe cont propriu, fiecare țară va încerca să se descurce singură, și nu va mai exista o ordine globală politică și economică. 

Trump și vicepreședintele său, J.D. Vance, se întreabă de ce America trebuie să susțină Ucraina, de ce trebuie să susțină militar o țară unde americanii nu au nicio treabă. Ucraina aparține influenței rusești, iar Europa, dacă vrea să se opună ascensiunii lui Putin trebuie să fie prima în tranșee atât din punct de vedere politic, militar, cât și economic. Dar Europa nu are acest leadership care există la americani, și nu poate să gestioneze conflicte de acest gen. Așa că, o eventuală retragere a americanilor din Ucraina, promisă de Trump dacă ajunge din nou la Casa Albă, va schimba regulile jocului în Europa.

Tensiunile geopolitice din ultimii ani, războaiele, au adus fluctuații fără precedent pe piețele financiare, iar acest lucru începe să se vadă tot mai des. Creșterea continuă a burselor este înlocuită acum de volatilități din ce în ce mai mari. Săptămâna trecută, piețele financiare au intrat în vrie după ce economia americană a dat primele semne de recesiune. Mulți se întrabă dacă aceste volatilități, dacă aceste încetiniri economice, nu vor sta la baza unei noi crize, pentru că lumea a fost prea liniștită în ultimii 15 ani, de la criza din 2008.

Răspunsul îl vom afla în următorii ani, la fel cum vom afla dacă modelul globalizării, cu vârful din 2019, începe să fie depășit, și dacă o să intrăm într-o nouă eră de frământări politice, economice, sociale și culturale.   

(cristian.hostiuc@zf.ro)