Ce urmează în relația cu FMI după căderea guvernului Ungureanu

USL “nu vinde pielea ursului din pădure, am anunțat deja că vom respecta toate angajamentele internaționale ale României”, a spus vineri liderul PSD, Victor Ponta, imediat după ce s-a anunțat rezultatul moțiunii de cenzură care a dat jos guvernul Ungureanu. A fost prima asigurare dată de Ponta pentru uzul piețelor financiare și al investitorilor, câți vor mai fi rămas la această oră tentați să pună la îndoială fidelitatea tuturor marilor partide din România față de programul cu FMI. Cert e că negocierile între misiunea FMI și autorități, care tocmai aveau loc la București când guvernul Ungureanu a căzut, au fost întrerupte, rămânând ca discuțiile tehnice să continue cu experții.

Dacă nu se pune problema unei cotituri de politică economică, pe care niciun guvern nu și-o permite, iar criza și austeritatea au demolat până acum prea multe guverne în Europa încât căderea celui din România să mai impresioneze pe cineva (cabinetul de coaliție din Olanda tocmai a picat, guvernul ceh încerca și el vineri să facă față unui vot de încredere, la câteva zile după demonstrații care au scos în stradă peste 100.000 de oameni), rămân însă efectele de moment. În primul rând, căderea guvernului a crescut presiunea speculațiilor pe leu – ducând cursul puțin peste 4,4 lei/euro – și e văzută de analiștii băncilor drept un factor de reducere a șanselor ca BNR să procedeze la o nouă reducere de dobândă, în ședința din 2 mai a consiliului de politică monetară. “Nu sunt excluse presiuni suplimentare de depreciere în perioada următoare, depinzând însă de evoluțiile de pe scena politică”, apreciază analiștii Raiffeisen Bank România.

În privința urmărilor pe plan politic, “componența noului guvern este incertă, cu cel puțin două opțiuni pentru președintele Băsescu”, comentează Eugen Șinca, analist al BCR. “Una ar fi un guvern de tehnocrați susținut de toate partidele, cu dezavantajul că ar avea capacitate limitată să adopte, până la alegerile din noiembrie, decizii importante pentru dezvoltarea României. Cealaltă ar fi a unui guvern condus de Victor Ponta, liderul PSD, sprijinit de PNL; cum cele două partide au prima șansă de a câștiga alegerile parlamentare, aceasta ar putea fi o variantă mai bună pentru stabilitatea politică pe termen lung.”

Vizita misiunii FMI ar fi urmat să fie centrată pe măsurile de relansare a economiei, în condițiile în care Fondul își bazează estimarea de creștere a PIB cu 1,5% în 2012 pe “o sporire treptată a cererii interne private și pe creșterea absorbției fondurilor UE”, ținând cont că anul nu mai e considerat prielnic pentru cererea de export și pentru cererea bazată pe credite bancare. Vlad Muscalu, economistul-șef al ING Bank România, considera chiar că autoritățile vor sacrifica ținta de deficit de 1,8% din PIB (cash), care va fi deplasată la 2,5%, din cauza cheltuielilor specifice anului electoral, mai ales pe fondul rezultatelor proaste în sondaje ale PDL. Măsurile de larghețe bugetară (o majorare a salariilor înainte de alegerile locale din iunie și/sau reducerea CAS pentru angajați și poate și pentru angajatori) ar fi putut fi anunțate chiar după încheierea misiunii FMI-CE-Banca Mondială, prevăzută oficial să se încheie la 7 mai.

Tot Muscalu adăuga însă că “din moment ce procesul de ajustare fiscală doar va încetini, nu se va opri, o astfel de depășire a țintei de deficit n-ar trebui să îngrijoreze prea tare piețele; cu toate acestea, poziția în sondaje a PDL sugerează că există riscul unor cheltuieli și mai mari”. În ceea ce îl privește, Victor Ponta a explicat recent, într-o scrisoare către ex-premierul Ungureanu, că susține majorarea salariilor în paralel cu reducerea CAS, ca metodă de stimulare a economiei astfel încât “să susținem și pensiile, și plata salariilor, și plata datoriilor câtre FMI”.

Cu o guvernare USL, diferențe notabile față de abordarea PDL ar putea apărea însă la două capitole chiar neplăcute ale negocierilor cu FMI: angajamentul fostului guvern că va proceda până la jumătatea anului la o majorare cu 5% a prețului energiei pentru toți consumatorii și angajamentele încă neîndeplinite privind procesul de privatizare totală sau parțială pentru Oltchim, Cupru Min, Transgaz, Poșta Română, Nuclearelectrica, filiale ale Electrica și CFR Marfă. Fostul ministru al economiei, Lucian Bode, a promis că va rediscuta cu FMI lista companiilor, însă între timp a venit moțiunea, așa încât toate acestea vor cădea în sarcina noului guvern.