Ce trebuie să știți despre recensământul populației
În perioada 20-31 octombrie are loc în România recensământul populației și al locuințelor, conform programului UE, care prevede pentru toate țările acest gen de cercetare statistică o dată la 10 ani.
Față de celelalte recensăminte, cel din 2011 are o serie de particularități, a explicat Vergil Voineagu, președintele Institutului Național de Statistică, întrucât are în vedere statistici care se referă nu doar la numărul populației, ci și la structura ei, respectiv variabile de natură demografică, condiții de locuit și migrația populației.
Pentru perioada 2011-2013, costul generat de organizarea recensământului se va ridica la 193 milioane de lei, la colectarea datelor participând peste 120.000 de persoane.
La acest recensământ, a precizat Voineagu, datele sunt înregistrate pe libera declarație și nu se cere nici un act atunci când recenzorul merge să înregistreze date. De asemenea, “populația trebuie să fie conștientă că datele sunt confidențiale și nu folosesc nici justiției, nici fiscalității, nici unui partid sau altuia, sunt date de natură statistică. Nu avem variabile, caracteristici de natură politică sau sugerate de un partid sau altul”, a spus Voineagu, ci doar variabile normale, stabilite în acord cu regulamentul internațional și cu mediul academic.
Pentru persoanele plecate temporar, recenzorii au posibilitatea să folosească și surse indirecte, “de la celelalte persoane care au rămas acasă, de la vecini, de la primar, de la secretarul primăriei, de la preot, pentru că ne interesează să vedem câți suntem și, la un moment dat, legat de migrație, și pe unde suntem”, a adăugat șeful INS.
Rezultatele preliminare vor fi date publicității în primul trimestru al anului 2012, iar rezultatele finale după 27 de luni, adică în 2014.
Nu se aplică sancțiuni pentru persoanele care nu primesc în casă recenzorul, pentru că procedura nu prevede ca acesta să intre în casa cetățeanului, însă persoanele care refuză să declare date pentru recensământ sunt sancționate contravențional cu sume între 2.000 și 5.000 de lei.
Recenzorii sunt selectați și angajați de prefecturi și primării (vezi aici condițiile), pe baza unor teste, pentru că în unele județe sunt mai multe persoane care doresc să fie recenzori decât numărul de locuri, în timp ce în alte județe sunt mai puțini candidați, astfel încât va fi nevoie să se apeleze acolo la cadrele didactice, a mai spus Voineagu. Toți recenzorii încheie convenții civile unde sunt specificate obligațiile pe care le au, iar când colectează datele trebuie să aibă asupra lor legitimații și gențile speciale de recensământ cu documentele pe care le prezintă cetățenilor.
Procesul decurge astfel, potrivit lui Vergil Voineagu: există o vizită preliminară, în care persoanei intervievate i se anunță data la care sosește recenzorul. “Dacă persoana care ar trebui să fie intervievată nu poate la data de, la ora de, comunică la ce oră poate. Și recenzorul revine până când înregistrează datele”. Persoanele care sunt temporar absente dintr-o localitate sunt obligate ca până la sfârșitul lunii octombrie să se prezinte la Comisia locală de recensământ, spre a declara datele cerute.