Ce tipuri de medicamente ies de pe porțile fabricilor din România? Top 10 jucători au o cotă de piață de 91% din producția locală ca volum

Primele zece companii după volum au produs 184 mil. de unități de medicamente în primele opt luni din 2020, potrivit datelor companiei de cercetare de piață Cegedim.

Cele mai mari zece fabrici lo­ca­le de medicamente după vo­lum au produs în total 184 mi­lioane de unități în pe­rioa­da ianuarie-august, având în total o cotă de piață de pes­te 91% din producția lo­cală de me­dica­mente, po­trivit cal­cu­lelor ZF pe ba­za datelor Cegedim – Pharma & Hospital Report.

Toate fabricile de medicamente din top 10 produc forme orale solide, adică tablete, comprimate sau drajeuri. Alte tipuri de medicamente care sunt produse local sunt formele oral lichide, adică siropuri, soluții interne, dar și preparate topice, creme, geluri, spray.

Cele mai multe medicamente în primele opt luni din an le-a produs Terapia Cluj, care este și cel mai mare producător local de me­dicamente după vânzări. Aproape 52 mi­lioane de unități de medicamente au ieșit de pe porțile fabricii din Cluj în primele opt luni din an, compania deținând o cotă de piață de 25%, din datele Cegedim. Astfel, unul din patru medicamente vândute în perioada menționată au fost produse la Terapia.

Al doilea producător local după volume este Zentiva, cu 29 milioane de unități vândute în perioada menționată. Zentiva București produce de asemenea forme orale solide, dar și forme oral lichide și preparate injectabile. Zentiva are o cotă de piață de 14% la volume.

Pe locul al treilea în clasamentul celor mai mari fabrici de medicamente după volum este Antibiotice Iași, cel mai mare producător de medicamente cu capital românesc. Din fabrica Antibiotice au ieșit 27,8 milioane de unități de medicamente în primele opt luni din an, ceea ce corespunde unei cote de piață de 13,8%, din datele Cegedim.

Antibiotice Iași produce forme orale solide (comprimate, capsule, drajeuri), preparate injectabile (soluții injectabile, pulberi injectabile, pulberi liofilizate), preparate topice (creme, geluri, unguente, unguente oftalmice, ovule, supozitoare).

Lipsa investițiilor în fabrici noi se resimte în pandemie

Pandemia de COVID-19 a pus presiune pe industria producătoare de medicamente, în cont­extul în care în ultimii ani nu au fost in­ves­tiții majore în capacități noi de pro­ducție.

Astfel, în contextul în care Ungaria a anun­țat că a început producția de Remdesivir, un medicament folosit în tra­ta­rea formelor grave de COVID-19, repre­zen­tanții celor mai mari producători de me­dica­mente din România au anunțat că nu există în acest moment capacitate de pro­duc­ție pentru forma injectabilă a me­dica­men­tului.

De altfel, nici în fabrica locală din Târgu-Mureș a producătorului ungar Gedeon Richter, care a început să fabrice Rem­desivir în Ungaria, nu poate fi fabricat medicamentul pen­tru că nu există linie de producție spe­cializată.

Discuții pentru o colaborare cu producătorul american Gilead, cel care deține patentul pentru medicamentul Remdesivir, și Antibiotice Iați au existat încă din luna iunie.

România mai are puține fabrici care produc local medicamente, în piață activând circa 120 de firme care au ca domeniu de activitate fabricarea produselor farmaceutice (CAEN 2120). Aceste companii generează afaceri totale de peste 2,5 miliarde de lei, potrivit datelor Registrului Comerțului.