Ce tendințe se accentuează în agrobusiness: creșterea producției de soia, trecerea către agricultura organică și o abordare mixtă în protecția culturilor, atât de produse chimice, cât și biologice

Creșterea producției de soia, migrația de la agricultura convențională către agricultura organică și adoptarea unei abordări mixte în protecția culturilor, prin folosirea atât de produse chimice, cât și biologice, sunt câteva dintre tendințele globale pe care le vede André Negreiros, liderul unității comerciale pentru Europa Centrală și de Est la Corteva Agriscience, unul dintre cei mai importanți jucători din agrobusiness la nivel mondial.

„Piața soiei a crescut mult pentru că este o proteină și la nivel european vedem o tendință spre aceasta, iar legislația împinge către ea pentru alimentația umană și animală. Există un potențial de creștere foarte mare în această piață. Există companii foarte puternice pe piața soiei în România și Europa”, a spus André Negreiros într-un interviu acordat pentru Ziarul Financiar.

El este un executiv cu experiență de peste 20 de ani în agrobusiness, pasionat de tehnologie și de inovare. Acesta cunoaște foarte bine piețele de semințe și de protecție a culturilor agricole, având experiență în companii multinaționale, alăturându-se în Corteva Agriscience în urmă cu cinci ani, iar recent a primit poziția de iderul unității comerciale pentru Europa Centrală și de Est, gestionând piețe precum România, Ungaria sau Bulgaria.

Suprafața cultivată cu soia în România a crescut de la 80 hectare în 2012 până la 139,5 hectare în 2021, conform datelor Eurostat. În 2022, ultimul an pentru care există date disponibile, România a avut o producție de 347.000 de tone de soia în 2021, similară cu consumul. La nivel mondial, producția de soia în anul agricol 2021 – 2022 a fost de 385 milioane de tone, conform datelor USDA, departamentul de agricultură al SUA.

„Suntem o companie lider în soia în SUA, avem proiecte dedicate pentru soia în Europa, avem idei diferite și vrem să ne extindem producția de soia pe piața europeană, iar România va fi una dintre piețele importante pentru noi pentru soia. Investim în noile tehnici genomice (NGT-uri) în EMEA”, a mai spus André Negreiros.

Discuțiile privind NGT-urile în UE au apărut ca urmare a schimbărilor climatice, care afectează nutriția și dezvoltarea plantelor. „Spre deosebire de biotehnologia transgenică sau organisme modificate genetic (OGM-uri), NGT-urile se concentrează pe înțelegerea funcțiilor genelor prezente în mod natural în speciile de plante și îmbunătățirea lor fără a introduce gene străine”, a explicat Negreiros.

Majoritatea OMG-urilor autorizate în UE sunt folosite pentru hrănirea animalelor de fermă, iar astfel unele produse alimentare conțin OMG-uri. Însă, deși OMG-urile pot fi comercializate în UE, ele nu pot fi produse decât cu o autorizare în prealabil. Astfel, fermierii consideră că este absurd ca toate țările să consume soia modificată genetic, în acest caz, dar să nu aibă dreptul să producă, mai ales că se confruntă cu noi boli și dăunători.

Uniunea Europeană importă în jur de 30 de milioane de tone de soia modificată genetic din Brazilia, Argentina, Canada și SUA, însă, statele membre ale UE nu au voie să producă astfel, deși această cultură are un potențial ridicat de dezvoltare, iar cererea este în creștere.

De altfel, Brazilia este țara de origine a lui André Negreiros, despre care acesta afirmă că este un producător major de porumb, dar soia este cea mai importantă cultură în Brazilia. „Porumbul este mai important, aș spune, în SUA, iar soia este mai importantă în Brazilia”, a explicat el.

În ceea ce privește NGT-urile în UE, el a spus că au capacitatea de a stimula progresele în cercetarea și dezvoltarea agricolă, favorizând crearea de soiuri de culturi mai apte să prospere în peisajul agricol tot mai exigent. „Aceste soiuri pot prezenta o rezistență sporită la secetă, boli, dăunători și pot oferi o productivitate crescută. De asemenea, reprezintă un salt semnificativ înainte pentru agricultura românească.”

În România, compania Corteva Agriscience se concentrează acum mai mult pe producția de porumb pentru sămânță, dar în SUA, de exemplu, este lider la soia, a precizat executivul, însă acolo se produce în alte condiții față de cele ale UE. Cu toate acestea, el crede că tehnologia NGT va aduce multă valoare fermierilor și va ajuta toate companiile de pe piață să livreze produse mai rapid fermierilor și mai eficient.

România este una dintre cele mai importante țări pentru grupul american Corteva, în Afumați (jud. Ilfov), având una dintre cele mai mari unități de producție de semințe din Europa. „Afumați este una dintre cele mai importante stații de producție pe care le avem în întreaga regiune și a crescut mult pentru că am investit mult în ultimii ani. În sezonul trecut, am produs pe aproximativ 11.000 de hectare de porumb pentru sămânță și am procesat peste două milioane de unități de sămânță de porumb și de floarea-soarelui. Avem și soia, producem ulei de rapiță”, a explicat André Negreiros. Tehnologia NGT, dacă propunerea legislativă va fi aprobată în UE, va accelera unele producții hibride și va crea noi varietăți de produse căutate de fermieri.

O altă tendință pe care o vede Negreiros în agrobusiness este că piața de porumb dulce este crește în unele locuri, dar este considerată în continuare o cultură specială, iar Corteva încă nu are semințe de porumb dulce în portofoliu. „Ne concentrăm mai mult pe porumbul de cereale și porumbul furajer. Aceasta este mai mult o cultură de legume decât o cultură de cereale, dar este o cultură interesantă. Văd că unele țări o produc, dar în comparație cu porumbul – cereală – și porumbul furajer, este o piață foarte, foarte mică. Este un segment pentru conservare, vândut în supermarketuri.”

Totodată, André Negreiros a mai spus că, la nivel global, Corteva investește 4 milioane de dolari în fiecare zi în cercetare și dezvoltare pentru semințe și produse de protecția culturilor și în produse biologice, pentru că este o tendință mare peste tot în lume și, mai ales în UE, de a le adopta. „Am achiziționat anul trecut două companii mari în acest segment, Stoller și Symborg, iar acum le integrăm în Corteva și ne concentrăm pe asta.”

Pentru grup, acesta este un segment complet nou, dar în prezent există o presiune imensă asupra companiilor de a proteja mediul și de a găsi soluții durabile. „Așa că trebuie să ne adaptăm la acest lucru. Și produsele biologice funcționează foarte bine împreună cu chimia convențională.”

Realitatea este că atunci când un fermier alege o soluție biologică, nu este vorba despre o soluție care este albă sau neagră, explică Negreiros, ci o soluție mult mai durabilă. „Nu spun că vom investi doar în produse biologice, dar poziția Corteva este că nu vrem să fim orbi și să spunem: «Uite, mergem înainte doar cu substanțe chimice sau doar cu substanțe biologice». Cred că un mix între cele două este calea corectă de urmat”, este de părere acesta, care vede abordare mixtă ca pe o tendință globală.

Fermierii doresc să fie atât productivi, cât și buni în rolul de custode pentru terenurile și resursele lor. Prin urmare, spune André Negreiros, trebuie să ai o viziune mai holistică, ceea ce nu este foarte ușor de făcut în primele șase luni sau în primul an de utilizare a soluțiilor biologice.

„Văd că această tendință există deja în mai multe piețe și, din nou, mă refer la țara mea de origine pentru că am multă experiență acolo. Când m-am mutat din Brazilia în Europa, acum opt ani, acest segment de piață abia începea acolo. Și în Brazilia, spre deosebire de aici, există o mulțime de soluții disponibile, o mulțime de soluții convenționale. Acum opt ani, mă întrebam dacă acest segment de piață biologică ar funcționa acolo și astăzi văd că acest segment de piață crește în fiecare an cu două cifre pentru că fermierii folosesc o combinație între cele două. Ei folosesc chimia convențională, dar folosesc și produse biologice din mai multe motive. În primul rând, datorită performanței, dar și pentru a fi mai durabili. De aceea sunt destul de sigur că vom întâlni aceeași situație și în România”, a precizat el.

O altă tendință este aceea de îndreptare spre culturile organice, care reprezentau aproape 10% din totalul terenurilor agricole din Europa până în 2021 și mai puțin de 5% din totalul suprafețelor agricole utilizate în România. „Există mai multe produse organice pe piață, dar nu este o tendință majoră. Există o creștere, dar nu văd un impuls mare de cumpărare a acestor produse. Cred că, în general, populația este de acord cu datele nutriționale și consideră că nu există o diferență mare între produsele organice și cele convenționale.”