Ce sunt răstăuțele și cum au fost transformate într-o afacere profitabilă de o româncă din Baia Mare
Răstăuțele sunt mai popular cunoscute ca tăiței. Cu toții îi știm și cei mai mulți îi și consumăm. Ei bine, undeva în Baia Mare, Anca Vălean și-a asumat rolul de „responsabil răstăuțe”, fiind cea care a plămădit o afacere cu…
Răstăuțele sunt mai popular cunoscute ca tăiței. Cu toții îi știm și cei mai mulți îi și consumăm. Ei bine, undeva în Baia Mare, Anca Vălean și-a asumat rolul de „responsabil răstăuțe”, fiind cea care a plămădit o afacere cu un produs la care puțini s-ar fi gândit, dar care dă savoare mâncărurilor cu care este compatibil. Răstăuțe Maramureșene, brandul de pe eticheta produselor fabricate în atelierul pe care l-a întemeiat, are în spate o poveste care merge înapoi în copilărie.
De mic copil făceam împreună cu bunica răstăuțe pentru supa de duminică. În fiecare săptămână, bunica întindea o «pătură de răstăuțe» subțire ca foița de ziar, pe care o lăsa la uscat și pe urmă o tăia fie pătrățele, fie fidea. Anii au trecut și în viața noastră a apărut o fetiță căreia ne-am dorit să-i oferim o alimentație cât mai naturală”, povestește Anca Vălean.
Și așa s-a întors la tradiția din familia ei și a început să facă, la rândul său, răstăuțele cu care fusese obișnuită. Având grădină la țară, la bunici, a hotărât să îmbunătățească pastele cu legume care mai de care mai colorate și mai pline de vitamine. Și practic așa a luat naștere proiectul Răstăuțe maramureșene, ca o afacere de familiei în care Ancăi, absolventă de administrație publică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și în prezent angajată în corporație, îi este alături soțul ei, Corneliu Vălean, absolvent de inginerie alimentară la Universitatea de Nord din Baia Mare și ajutor ocazional în atelierul de tăiței. Pasiunea pentru aluaturi, legume și culori rămâne însă în sarcina Ancăi. „Căutăm constant informații noi de la omologii noștri din alte țări cu o tradiție în materie de paste, pentru a putea oferi clienților noștri un produs de excepție produs în România. În momentul de față de atelier ne ocupăm noi doi și avem un angajat care ne ajută pe partea de producție.” Anca și Corneliu au început atelierul de paste artizanale cu o investiție proprie de aproximativ 4.000 de euro, iar pe măsură ce au primit comenzi au reinvestit tot profitul în dotarea continuă a atelierului, în cursuri de perfecționare în producția de paste, dar și în cursuri de educație antreprenorială.
„Unul dintre cele mai ambițioase proiecte la care am participat anul trecut a fost provocarea de a asigura într-un termen foarte scurt peste 3.000 de pachete cadou în perioada Crăciunului pentru o multinațională din județ”, își amintește Anca Vălean.
Provocările sunt în general și mai multe, cele mai mari în acest moment fiind menținerea prețului și a calității în pofida creșterilor de preț la energie electrică, materie primă, combustibil, fără a industrializa procesul de producție a pastelor, și menținerea procesului manual de producție, ambalare, etichetare, dar și uscare în mod tradițional. „Am învățat să nu renunțăm la primul refuz, am învățat că pașii mici, dar siguri sunt foarte importanți, am mai învățat că avem nevoie de cunoștințe antreprenoriale pentru a ne putea dezvolta mai departe, dar și să avem încredere că munca depusă în crearea unui produs de calitate superioară va fi apreciată corespunzător.”
Anul 2022 s-a încheiat cu o cifră de afaceri de peste 100.000 de lei pentru Răstăuțe maramureșene, iar la începutul acestui an, în echipă și-a făcut loc un angajat nou pentru ambalare și etichetare. Pentru anul 2023, planul familiei Vălean este de extindere a atelierului cu încă unul similar, unde însă să prepare paste 100% fără gluten, pentru acele persoane cu intoleranță sau alergie. Tot în 2023 își doresc să acceseze fonduri europene pentru extinderea actualului atelier, retehnologizare și dezvoltare. „Avem în plan participarea la evenimente de vânzare și promovare a pastelor atât la nivel național, cât și la nivel internațional.”
Clientul tipic care cumpără răstăuțele maramureșene este persoana atentă la produsele alimentare care ajung pe masa familiei, care apreciază munca manuală, dar și ingredientele atent alese din produsele consumate. Cumpărătorul caută de regulă produse cu un lanț scurt de aprovizionare, cât mai puțin procesate, proaspete și sănătoase, fără aditivi, coloranți și conservanți. În rândul clienților intermediari se înscriu magazinele de specialitate cu produse gourmet, care vor produse naturale. În atelierul din Baia Mare, cei care vor să cumpere o găsesc pe Anca aproape zilnic, în prima parte a zilei. Ca alternativă, pot comanda online, pe site-ul propriu al brandului, dar pot găsi produsele și la târguri de producători sau în băcănii din diverse orașe. Prețul pentru o pungă de 250 de grame de paste artizanale începe de la 15 lei și poate ajunge până la 35 de lei, în funcție de ingredientul care dă aroma pastelor. Cel mai scump ingredient folosit este trufa neagră culeasă din pădurile maramureșene, alături de șofranul cultivat în județul Satu Mare.

„Unul dintre cele mai ambițioase proiecte la care am participat anul trecut a fost provocarea de a asigura într-un termen foarte scurt peste 3.000 de pachete cadou în perioada Crăciunului pentru o multinațională din județ.”
Anca Vălean, fondatoare Răstăuțe maramureșene
Cinci idei de afaceri de la zero
Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât și vechile generații de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susținut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiți mai jos o selecție de businessuri pornite de la zero și mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

Hart – atelier de pălării (Galați)
Fondatoare: Daniela Oancea
Investiție inițială: 33.000 de euro
Cifră de afaceri anuală: câteva zeci de mii de euro
Prezență: online, națională și internațională

La Petite – cofetărie (Ștefăneștii de Jos, jud. Ilfov)
Fondatoare: Diana Sârbu
Investiție inițială: 50.000-60.000 de euro
Cifră de afaceri în 2022: 640.000 de euro
Prezență: ansamblul rezidențial Cosmopolis din Ștefăneștii de Jos, județul Ilfov

Vulp’s Toys – atelier de bijuterii (jud. Neamț)
Fondatori: Maria și Matei Grosu
Investiție inițială: 100.000 de euro
Cifră de afaceri estimată pentru 2023: peste 200.000 de euro
Prezență: online și în librăriile Cărturești, națională și internațională

Beyus – brand de cosmetice (Beiuș, jud. Bihor)
Fondator: Cristian Țucra
Investiții: 400.000 de euro
Cifră de afaceri estimată pentru 2023: peste 400.000 de euro
Prezență: națională și internațională

Monitor ski – platformă pentru pasionați de schi și instructori (jud. Prahova)
Fondator: Alexandru Ristea
Investiție inițială: 25.000 de euro
Prezență: online
ZF și Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiție, curaj și determinare. Poveștile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF și pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi și firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariați, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.
Intrați pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero și descoperiți universul de companii create de micii antreprenori.
