Ce spune un expert în baraje despre situația de la Paltinu: S-a întâmplat aici, dar putea să se întâmple oriunde în țară. Este nevoie de investiții în retehnologizări periodice în baraje

Cătălin Popescu, președinte al Comitetul Național Român al Marilor Baraje, explică faptul că în cazul barajului Paltinu lucrările erau necesare, însă au fost o serie de probleme care au făcut ca în final circa 100.000 de oameni să rămână fără apă.

„Dacă spunem că dacă se luau măsuri săptămâna trecută, nu am fi evitat această situație. Dacă luam măsuri acum zece ani, probabil că acum nu mai eram în situația asta. O investiție în infrastructură, de la o idee la momentul implementării, poate dura și 20 de ani dacă ne uităm la autostrăzi. Imaginați-vă că investițiile hidrotehnice sunt mult mai mari”, a  spus el. Cătălin Popescu a mai spus că, practic, în cazul Paltinu, nu nivelul de apă a fost problema, ci o serie de probleme neprevăzute care au făcut ca stația de tratare a apei să nu poată funcționa: lacul gol, probleme la golirile de fund, secetă, după secetă viitură în momentul în care bazinul de apă curată, care ar fi reprezentat o rezervă importantă, în curs de modernizare.

Comitetul Național Român al Marilor Baraje este una dintre cele mai vechi asociații profesionale din Romania, fiind inființată în 1928.

„Nivelul de apă nu este o problemă de siguranță. Volumul mic de apă a devenit o problemă atunci când torenții au crescut și a crescut turbiditatea, adică a scăzut calitatea apei. Lacul este un decantor natural, atunci când intră un volum mare are suficient timp să se decanteze. El funcționează ca un deznisipator natural. Însă, având în vedere volumul mic de apă nu a mai putut să decanteze apa, ceea ce a dus la nefuncționarea stației de tratare care evident poate să funcționeze cu apă și nu cu nămol”,a  spus expertul. 

„Întotdeauna trebuie să fie o rezervă. Acest lucru s-ar putea întâmpla oriunde în România, dar s-a întâmplă aici. Dar varianta de rezervă din câte înțeleg este una nefuncțională. Probabil se va indentifica și altă sursă, mai ales că Prahova nu are doar o sursă principală de apă. Însă, e nevoie de ceva timp să se echilibreze sistemul”, adaugă Cătălin Popescu. El  crede însă faptul că, deși această problemă putea să nu cauzeze disfuncționalități în furnizarea apei către populație și industrie dacă investițiile erau făcute la timp și dacă, înainte de a se începe lucrările, se pregătea o rezervă de apă.

“E o problemă endemică, nu o problemă sistemică. Problema generală a lacurilor va fi de colmatare, care este moartea silenționasă a lacurilor. Noi ne gândim, față de Europa, că avem baraje relativ tinere, dar experiența celorlalte state ne arată faptul că noi suntem cam în zona între 30 și 50 de ani, exact momentul în care ceilalți au făcut retehnologizări periodice și dacă noi încercăm să le facem pe toate odată, o să ne trezim cu două-trei, cine știe câte lacuri goale. Și le vom simțim lipsa”, a punctat el.

Comitetul Național Român al Marilor Baraje este condus de ingineri cu vastă experiență în construcții hidrotehnice.