Ce spune OCDE, clubul democrațiilor bogate, despre datoria publică a României: datoria țării a crescut de la 12% în 2007 la 49% în 2023. Care sunt cele trei scenarii OCDE pentru viitor

Organizația pentru Cooperare și  Dezvoltare Economică (OCDE) a dedicat un subcapitol ținerii sub control a datoriei publice în România, în cel mai recent raport al organizației asupra convergenței României la OCDE.

România a intrat în procesul de aderare la OCDE și, la fiecare doi ani, organizația emite un raport de țară unde analizează principalele aspecte economice și sociale ale țării și dă recomandări privind politicile economie ale României.

Conform organizației, primul pas pentru a nu scăpa datoria de sub control este creșterea veniturilor mai rapid decât a cheltuielilor.

Ce spune OECD în subcapitolul dedicat datoriei publice a României:

La fel ca în multe alte țări, datoria publică a României s-a umflat în urma crizelor financiare și economice majore din ultimii 15 ani – criza financiară, criza din zona euro, pandemia COVID-19. Ca procent din PIB, datoria brută a guvernului (definiția Maastricht) a crescut de la 11,9% în 2007 la 47,2% în 2022.

Deficitele persistente de venituri au necesitat împrumuturi semnificative pentru a susține chiar și niveluri scăzute ale cheltuielilor publice. Presiunile asupra finanțelor publice ale României vor crește odată cu îmbătrânirea accelerată a populației în următorul deceniu. Schimbările demografice vor determina o creștere a cheltuielilor publice cu pensiile, sănătatea și îngrijirea pe termen lung, exact în momentul în care scăderea numărului de angajați va afecta veniturile din impozite pe venit.

În astfel de circumstanțe, datoria publică a țării ar putea deveni rapid imposibil de administrat,  în baza politicilor curente. O preocupare specială este că România s-ar putea să nu se poată baza pe dobânzi scăzute și creștere rapidă a PIB-ului, care au reprezentat o forță de stabilizare pentru datoria publică în ultimii ani. Lăsate să evolueze necontrolat, obligațiile financiare guvernamentale în creștere ar putea perturba stabilitatea macroeconomică necesară pentru a susține creșterea nivelurilor de trai sau ar putea necesita corecții fiscale dureroase.

Proiecțiile pe termen lung ale OCDE subliniază riscurile la care se expune România dacă nu reușește să corecteze dezechilibrele fiscale curente. Scenariile estimate cu modelul pe termen lung recunosc că, pe măsură ce productivitatea României se apropie de rezultatele din țările cu venituri mai mari, creșterea economică va încetini.

Reforma fiscală poate evita materializarea scenariilor adverse ale datoriei. Reformele legislative referitoare la pensiile publice ar trebui să încurajeze o atașare mai puternică la piața muncii și să reducă costurile fiscale legate de îmbătrânirea pe termen lung. În scenariul “Reformă a cheltuielilor”, politicile care leagă vârsta legală de pensionare de îmbunătățirile în speranța de viață reduc deficitul fiscal cu 1 punct procentual din PIB pe termen lung. Reformele suplimentare pentru extinderea bazei TVA și a bazei impozitului pe venit (“Reforme fiscale și de cheltuieli”) ar putea reduce și mai mult deficitele bugetare, la 2% din PIB. În baza presupunerilor scenariilor referitoare la dobânzi mai ridicate și la o creștere mai scăzută, această poziție bugetară este compatibilă cu stabilizarea datoriei publice brute a României la 48% din PIB, aproape de nivelul din 2022. România are mai mult spațiu decât multe țări OCDE pentru a-și extinde bazele de impozitare și a-și crește colectările de venituri, care sunt reduse în raport cu venitul național.