Ce spune Casandra
Datele statistice pentru evolutia economica din trimestrul al treilea, publicate saptamana trecuta, au aratat o crestere a PIB cu numai 3,6% fata de nivelul din aceeasi perioada a anului trecut. Pe prima jumatate a anului, cresterea a fost de 4,9%, iar in al treilea trimestru din 2004 fusese de 10%, astfel incat performanta de acum ilustreaza clar o tendinta durabila de incetinire a motoarelor in…
Datele statistice pentru evolutia economica din trimestrul al treilea, publicate saptamana trecuta, au aratat o crestere a PIB cu numai 3,6% fata de nivelul din aceeasi perioada a anului trecut. Pe prima jumatate a anului, cresterea a fost de 4,9%, iar in al treilea trimestru din 2004 fusese de 10%, astfel incat performanta de acum ilustreaza clar o tendinta durabila de incetinire a motoarelor in economie, destul de ingrijoratoare pentru cine mai credea in obiectivele oficiale de crestere economica (5,5% pentru acest an si 6% la anul).
Optimistii pot spune ca aceasta a fost tocmai perioada cand s-au manifestat in agricultura efectele inundatiilor, asa incat de vina nu sunt factori structurali din economie, ci un fenomen natural fatalmente trecator; mai mult, e de asteptat ca o parte din cresterea socotita de obicei in contul trimestrului al treilea sa fie raportata abia in ultimul, din cauza inceperii tarzii a recoltarilor. Pesimistii acuza insa vulnerabilitatea unei economii care nu mai poate creste decat pe consum, nu are resursele necesare ca sa-si creasca productivitatea si n-are capacitatea de a absorbi banii care ii vin din afara ca investitii sau fonduri de la UE. Fostul ministru de finante Daniel Daianu, una din cele mai importante Casandre de la noi care atrag mereu atentia ca economia nu merge bine, a iesit din nou la rampa saptamana trecuta, enumerand punctele slabe ale Romaniei in ajunul unei intrari in UE pentru care nu e pregatita. Dupa Daianu, Romania are o imagine falsa despre propria performanta economica, pentru ca se sustine cu banii capsunarilor, care se duc in consum (si nu cu capital autohton pus la lucru), iar statisticile bune despre export se explica prin ponderea mare a lohnului.
In al doilea rand, statul nu are proiecte mari pentru banii intrati in economie, fie ca e vorba de sumele de la UE sau de castigul din privatizarea BCR, ceea ce creste tentatia cheltuirii acestor fonduri pentru cresteri de salarii. Asa se explica si de ce banii eliberati prin introducerea cotei unice de impozitare, mai mult de un miliard de euro, au intrat in consum (care a crescut cu peste 11% in prima jumatate a anului, fata de 8,8% in aceeasi perioada din 2004) si n-au fost folositi pentru cresterea productiei si a productivitatii (pe primele noua luni, productia industriala a urcat cu 1,5%, fata de 4,4% in ianuarie-septembrie 2004).
Daianu nu e singurul care crede ca lucrurile stau asa: intr-un fel sau altul, Mugur Isarescu si Valentin Lazea de la BNR sau Liviu Voinea de la Grupul de Economie Aplicata au spus de-a lungul anului cam aceleasi lucruri. Zilele trecute, guvernatorul BNR a repetat a nu stiu cata oara ca avem de-a face cu o crestere prea rapida a consumului, amenintand cu noi masuri restrictive din partea bancii centrale. Economistul Liviu Voinea sustine chiar ca situatia ar impune majorarea TVA si revenirea la un sistem progresiv de impozitare, ca parghii de franare a consumului exagerat.Deocamdata, realizarea unei astfel de propuneri pare insa exclusa, avand in vedere incarcatura politica a promisiunii ca TVA nu va creste si faptul ca guvernantii au avut cota unica de 16% ca element central al platformei lor economice.