Ce spun românii plecați la muncă în toate colțurile lumii despre țara lor. Cât de greu sau ușor le-a fost să plece din casele lor

Expații români – câteva mii sau poate chiar zeci de mii împrăștiați în diverse colțuri de lume – iau pulsul economiei mondiale în mediile de business internaționale și descoperă culturi și țări noi în carierele lor. Sunt oameni care au făcut înconjurul globului, care au „mâncat business pe pâine” și tocmai de aceea am vrut să vedem care sunt perspectivele economiei locale prin ochii lor.

Răspunsurile acestor manageri români plecați din țară de unul, trei sau mai bine de zece ani pot părea surprinzătoare, însă ele sunt cu atât mai valoroase cu cât există nu doar o bază mai largă de comparație, ci și un anumit obiectivism ce apare odată cu distanțarea fizică de România.

Este vorba de manageri care coordonează afaceri de zeci, sute de milioane sau chiar miliarde de euro, oameni care au în subordine echipe vaste și care poartă pe umeri responsabilități pe măsură. Este vorba de oameni pentru care România e acasă, e o țară cu potențial, e o țară cu multe talente, o țară unde e nevoie de ceva mai multă încredere și o nouă perspectivă. Astfel, cu ajutorul a opt expați am reușit să creionăm un eseu, o caracterizare a României de azi și, poate, de mâine.

Despre optimism  și a vedea România cu alți ochi

Marius Dorner locuiește de mai bine de trei ani în Africa de Sud unde este director global subsidiaries group head în cadrul Citi.

„Africa de Sud este una dintre cele mai frumoase țări. Mi-am dorit o carieră internațională, am ridicat mâna, am spus că vreau să mă duc în afara României. Am avut puțină șansă, a apărut o oportunitate și am fost selectat pentru rolul acesta.”

Pentru executiv, aceasta este prima sa poziție de expat, anterior lucrând timp de circa 15 ani pentru grupul Citi, însă în România.

Următorul pas va veni curând, Citi fiind o bancă ce are prezență fizică în 98 de țări de pe toate continentele, spune Marius Dorner .

„Îmi doresc să experimentez cât mai mult, am plecat pe un drum internațional și cred că a fost cea mai bună mișcare. Experiența atât personală, cât și profesională a fost incredibilă.”

Executivul adaugă că el nu crede în clasificarea românilor ca mai buni sau mai răi ca alții. Nu crede că o nație sau o rasă contează mai mult ca alta.

„Eu nu cred în clasificarea asta. Cred că suntem ceea ce suntem ca oameni, ca indivizi. Dacă facem lucruri bune suntem mai buni, dacă facem lucruri rele suntem mai răi.” Totuși, el le dorește românilor să fie optimiști și spune că atunci când pleci din țară toate lucrurile care te apasă zi de zi dispar și vezi România cu alți ochi.

„Mi-aș dori ca toți românii să vadă lucrurile pozitive și să fie mai optimiști. Sunt încrezător în drumul României.”

Totuși, Marius Dorner recunoaște că lumea traversează acum o criză dificilă, mai dificilă decât cea de acum mai bine de un deceniu. „Este mai dificilă pentru că afectează oamenii mai nevoiași într-un mod disproporționat. Asta este problema acestei crize. Dacă te uiți la Africa de Sud, unde inegalitatea este foarte mare, impactul economic și social este masiv asupra clasei de jos care este destul de mare.”

Africa de Sud este acum în plină vară, echivalentul Europei în iunie-iulie, astfel că lumea își ia vacanță, călătorește, merge la restaurante, iese la terasă.

„Cred că s-a resimțit primul val foarte rău, dar a trecut și, probabil, ca și în Europa, lumea vrea să trăiască din nou.”

Despre răbdare și încredere în forțe proprii

Cornel Cărămizaru este de circa un an director general al filialelor FrieslandCampina din Spania și Portugalia. Înainte de a pleca în noua poziție el a condus operațiunile locale ale aceleiași companii. Astfel, de la o piață de 19 milioane de locuitori, Cornel Cărămizaru a plecat acum un an pe piețe cu peste 57 de milioane de oameni cumulat.

„Mi-e dor de familie, de prieteni, de cei care sunt alături de noi în viețile noastre. Am fost norocoși totuși, am reușit să venim în vară în România și să stăm câteva săptâmâni împreună și ne-a prins bine. Încă mai avem energia luată din țară.” Acum, spune el, pare că revenirea în țară nu va fi chiar foarte simplă în următoarea perioadă.

Totuși, se declară norocos pentru că sunt mulți români executivi în Spania, de fapt sunt mulți români în general.

„Este un lucru bun. Sunt puține locuri în care mergi și unde în stânga sau dreapta să nu auzi un cuvânt în română. Este un lucru bun pentru o primă experiență de a munci în altă țară.” El spune că sunt mulți români cu poziții importante în Spania, dar adaugă că nu crede că a fi sau a nu fi de o anumită naționalitate îți definește potențialul.

„Ca români, trebuie să avem încredere în noi, în ce putem face, în potențialul nostru, dar și în capacitatea de a ne valorifica potențialul. Mai trebuie să avem și puțină răbdare. Cred că trebuie să ne demonstrăm că putem face lucruri, putem să progresăm și puțină răbdare ne va ajuta să ajungem acolo.”

Cornel Cărămizaru are o carieră de peste 20 de ani în industria bunurilor de larg consum, ocupând funcția de manager al FrieslandCampina România pentru timp de patru ani.

El s-a alăturat echipei producătorului de lactate din România în 2011, când a ocupat poziția de director de vânzări. În 2016, a fost numit managing director, fiind primul român numit la conducerea FrieslandCampina România. Înainte de a se alătura grupului olandez, el a lucrat pentru PepsiCo și Star Foods încă din 2001. Inițial el a fost angajat de Star Foods, compania de chipsuri a americanilor de la PepsiCo, iar apoi de îmbuteliatorul de băuturi cu același nume.

Despre perspective și partea plină a paharului

Alexandru Bădulescu este global head of account and digital payout în cadrul Western Union de circa un an și jumătate, însă executivul lucrează pentru companie de mai bine de 20 de ani. Din țară a plecat prima dată acum mai bine de un deceniu, deși recunoaște că nu a fost o mișcare premeditată.

„Nu aveam un plan de plecare, a fost o oportunitate materializată în câteva săptămâni. Am plecat în ’99 în Viena, am revenit în țară pentru câțiva ani, au apărut alte două plecări care s-au întâmplat mult mai rapid, una la Moscova și cea de-a doua în Dubai, și  pot spune că pentru ambele am luat decizii cu familia în timpul unui weekend.” Nu a fost un da răspicat, dar în decursul a două zile de reflecție cu familia sa, a decis. Cel mai important lucru l-a reprezentat deschiderea, mobilitatea, ideea de a pleca.

„Fiecare om e diferit. Pentru a pleca cred că mobilitatea este extraordinar de importantă, trebuie să fii deschis și în al doilea rând să ai o resetare a perespectivei. Când ajungi într-un loc nou trebuie să privești lucrurile prin ochii celor de acolo, să te pui în pantofii lor.”

Ce calități sunt necesare pentru a fi expat? Gestionarea riscului e un lucru important, înțelegerea perspectivei locale, a clienților, a competitorilor din piață. „Ideal ar fi să înveți și limba locală. Te ajută să identifici mai bine cum gândesc oamenii, consumatorii, clienții din țara respectivă”, spune executivul român din perspectiva carierei sale. El a plecat din România la Viena, unde a fost responsabil de trei țări. A trecut la un portofoliu de 23 de țări și s-a mutat la Moscova, iar apoi a avut în subordine mult mai multe piețe din Orientul Mijlociu și Africa.

Cariera și-a început-o în România, unde a lucat în mediul bancar, inițial ca asistent al președintelui Băncii Românești. Din această poziție a fost implicat în diverse procese, a învățat despre creditare și plăți. A evoluat apoi de-a lungul anilor și a ocupat varii roluri, în departamente diferite, de la business development, la dezvoltarea unui centru de relații pentru clienți. Tot aici i-a cunoscut pe reprezentanții companiei pentru care lucrează acum și pentru care a lucrat în ultimele două decenii. Ultimii patru ani și i-a petrecut lucrând pentru Western Union în Dubai.

„E mult de când n-am mai ajuns acasă, aproape un an, și mi-e dor. În ultimii 10 ani am ajuns cam de două ori pe an, de fiecare dată cu o plăcere mare. Vedem țara ca pe o țară dezvoltată, se întâmplă lucruri noi de fiecare dată. Punându-le în contrast cu alte părți, ne dă satisfacție să venim în țară, asta pe lângă familie, prieteni și tradiție.”

Alexandru Bădulescu definește România ca o țară extraordinară și crede că mulți sunt norocoși că se trag de aici.

„Le-aș ura românilor să fie mai optimiști, să găsească lucrurile bune, oportunitățile, cred că sunt multe în viitor. E important să nu vedem partea goală, ci cea plină a paharului.”

Despre tenacitate și dorința de a reuși

Andrei Hareț a plecat din țară ca expat pentru prima dată acum aproape două decenii și spune că experiența l-a ajutat în primul rând la nivel personal, dar și profesional.

Executivul român ocupă de la începutul lunii trecute poziția de managing director pentru Olanda și Franța în cadrul Asahi Europe & International, un grup japonez activ în producția de bere. Pe plan local japonezii de la Asahi dețin Ursus, cel mai mare producător de bere din România.

„Prima oară am plecat din țară în 2001, am plecat în Orientul Mijlociu, în Dubai, ca finance manager cu responsabilitate peste 14 piețe. Apoi am revenit în România, dar din 2010 am luat iar calea străinătății, locuind patru ani și jumătate în Ungaria și cinci ani în Olanda, unde locuiesc și acum.”

Practic, cam jumătate din cariera sa de 23 de ani în mari companii a petrecut-o în străinătate ca expat, după cum recunoaște chiar el. Ultimul job înaintea celui actual a fost cel de managing director pentru Olanda la Asahi Breweries Europe Group (2015-2020). Anterior fusese managing director în Ungaria la SABMiller (2010-2015). Businessul din Ungaria al SABMiller, ca și cel din România și de pe alte piețe din regiune, este acum controlat de Asahi.

„O experiență în afara țării îți aduce un avantaj ca om în primul rând, trăiești în altă cultură pe care trebuie să o înțelegi”. Și cu cât mai multe culturi cunoști, cu atât mai multe vieți ai în tine. Hareț a lucrat pe două continente. „Am menționat Orientul Mijlociu pentru că pe lângă faptul că trăiești în altă cultură ai ocazia să interacționezi cu multe naționalități. Am lucrat în mod direct cu peste 60 de naționalități. Aș spune că am avut câte ceva de învățat de la fiecare. Și bănuiesc că și eu am transmis câte ceva folositor celor cu care am colaborat în mod direct.”

Andrei Hareț, care și-a construit cea mai mare parte a carierei în industria berii, dar care are ani de experiență și în industria țigaretelor, spune că românii sunt priviți cu circumspecție în anumite medii și a simțit și el asta personal.

„Depinde de noi să spargem această barieră și să fim tratați de la egal la egal în societățile unde lucrăm. Cel puțin executivii români pe care i-am observat eu au talent și putere de muncă, au o anumită tenacitate și acea dorință de a reuși și de a demonstra că sunt cel puțin la fel de competitivi cu ceilalți oriunde ar activa.”

Hareț mai spune că nu și-a pus problema să se întoarcă în țară, deși e în contact permanent cu România și vine des în vizită, totuși mai puțin în ultimele luni marcate de pandemia de Covid-19.

„Întotdeauna am avut încredere în viitorul României și indiferent în ce situație s-a aflat de-a lungul timpului. Am avut și am încredere.”

Despre curaj și creativitate în business

Executivul român Răzvan Dirațian a plecat în Asia acum trei ani, ca CEO al Avon Filipine, după ce timp de opt ani a condus businessul companiei în România și Republica Moldova.

„Am luat venirea în Asia ca pe o experiență. Nu a fost o ambiție să ajung într-o altă țară, nu a fost un plan precis de carieră, dar pentru că Filipine este una dintre cele mai imortante piețe pentru Avon, am luat-o ca pe o responsabilitate foarte mare. Îmi place ceea ce fac, îmi place foarte mult țara, îmi plac foarte mult oamenii și m-am adaptat la această cultură.”

El s-a alăturat echipei Avon în 1999 pe poziția de sales analyst, iar în 2003 a preluat conducerea departamentului de sales support. La 33 de ani a devenit unul dintre cei mai tineri manageri din peisajul de business autohton, preluând conducerea Avon România, iar din 2009 a început să aibă sub management și piața din Moldova.

„Am fost deschis la adaptare, nu a fost ușor. Când am ajuns în Filipine, absolut totul s-a schimbat. Mă așteptam cumva, dar absolut totul este diferit, de la cultură, mediu, business, oameni, totul. Cel mai important lucru atunci când am ajuns aici a fost că am învățat să ascult și poate că în primele trei luni sau mai mult am ascultat încontinuu și am încercat să învăț nu doar business, ci obiceiuri, care sunt pârghiile, cum se lucrează.”

Ultima dată a fost în România anul trecut de sărbători, și Răzvan Dirațian recunoaște că nu știe când va mai veni și acesta e poate singurul lucru care este extrem de neplăcut în acest moment.

Despre români el spune că a văzut în mediul de business că sunt bine pregătiți, au foarte mult curaj și creativitate în afaceri. Mai mult, el crede că România este în continuare pe un drum bun și speră ca traiectoria aceasta să se mențină, în special după ce trece pandemia.

„Toți sperăm să treacă. Cred că este o lecție și asta și trebuie să o privim atare. Eu am senzația mereu când vin în țară că România este pe un drum extraordinar de bun și viața este foarte relativă. Când vii din Filipine, România pare extrem de avansată și cu foarte multe lucruri puse la punct și am învățat cumva să trăiesc cu lucrurile astea și indiferent cât de departe ajungi, există un pas mai departe pe care vrei să îl urmezi.”

Despre România ca o societate dezvoltată

Adrian Vasiliu și-a construit cariera în corporații, lucrând în ultimii 25 de ani pentru multinaționale precum Johnson&Johnson, P&G, Diageo, Nestlé sau GlaxoSmithKline. O parte din timp l-a petrecut în România, însă o bună perioadă din cei 25 de ani el a lucrat peste hotare.

Prima relocare în afara granițelor țării avea loc în 2005, însă de atunci cariera l-a mai adus înapoi de câteva ori. Acum locuiește în Dubai.

Din poziția sa actuală, de general manager, responsabil pentru divizia de dispozitive medicale pentru îngrijirea și corectarea vederii a gigantului american Johnson & Johnson, el se ocupă de peste 100 de țări. Executivul român are în portofoliu statele din Africa și Orientul Mijlociu.

„Africa este în continuare un teritoriu virgin pentru multe companii. El coordonez funcția din Dubai. Puterea de cumpărare diferă mult în aceste țări, suprafața geografică acoperită este foarte mare, dar posibilitățile de a face business sunt limitate la câteva economii puternice”, explică el.

Adrian Vasiliu spune că s-ar întoarce cu plăcere să lucreze în România pentru că și aici sunt oportunități de dezvoltare în carieră. De altfel, el s-a mai întors de-a lungul anilor.

În ultimii 15 ani a revenit de două ori să lucreze în România, cu Diageo și GSK. Timp de un an, între 2014 și 2015, el a condus din poziția de general manager distribuitorul de medicamente al GSK din România, vândut ulterior.

„Consider că atunci când pleci din țară cu gândul de a te întoarce, nu e un plan bine stabilit neapărat. Viața te duce oriunde. M-aș bucura foate mult să ajung să mă pot întoarce, dar cu siguranță că de la un anumit nivel este mai greu să accesezi în România anumite poziții.”

Adrian Vasiliu și-a construit cariera în multinaționale și consideră că în general corporațiile sunt bazate pe meritocrație și factorul național contează mai puțin. Din acest motiv sunt mulți români în lumea întreagă și nu e o supriză.

„Sunt români competenți care pot aduce valoare companiilor la care lucrează. Sunt în străinătate de 15 ani și simt și eu că România e o societate dezvoltată. Am lucrat și în țări mai puțin dezvoltate, și în țări foarte dezvoltate, consider că viața te duce acolo unde reușești tu să o conduci și unde ai și puțină șansă.”

Despre românii repatriați ce devin un accelerator pentru țară

Mihai Bordeanu ocupă de circa un an poziția de vice-președinte Dacia în cadrul Groupe Renault, fiind astfel responsabil de marca românească pe toate cele peste 40 de piețe pe care aceasta este comercializată.

El lucrează pentru grup de zece ani, perioadă în care a actrivat în mai multe țări. Prima sa experiență ca expat a fost în Marea Britanie unde a fost director de marketing tot pentru Renault.

„După aceea am trecut într-o zonă numită Eurasia, ce cuprinde un grup de țări ce se întinde din Siberia până în Turcia, cuprinzând tot spațiul exsovietic. Iar acum mă ocup de marca Dacia de la Paris.”

Prin funcția sa actuală de vicepreședinte, Mihai Bordeanu este responsabil de strategia Dacia pe termen mediu și lung, de marketing, publicitate, lansare de noi modele și alte activități. Vânzările propriu-zise sunt organizate în cadrul regiunilor Renault.

Mihai Bordeanu a mai lucrat anterior, înainte de Groupe Renault, în industria auto din România pentru Toyota și Lexus. Între 2002 și 2006 însă, el a fost angajatul gigantului francez din industria lactatelor Danone. Cea mai mare parte a carierei și-a petrecut-o pe plan local și nu exclude o revenire.

„România poate fi parte din viitorul meu oricând, ca și companie aș conduce Dacia, evident.”

Momentan, atât România, cât și întreaga lume sunt lovite din plin de criza generată de pandemia de Covid-19.

„Anul 2020 este unul foarte complicat, dar eu sunt optimist și cred că va fi bine pentru România. Văd atâția români în Franța și am văzut și în Anglia, oameni care fac foarte bine ce fac, sunt profesioniști. O parte dintre ei se vor întoarce și o parte vor sta aici. Dar cei care se vor întoarce și vor funcționa ca un accelerator pentru țară.”

Despre a găsi inspirația pe plan local

Laurențiu Dimitriu s-a mutat în Croația acum doi ani, de unde coordonează businessul Nestle din zona Adriatică ce include trei țări – Croația, Slovenia și Bosnia și Herțegovina – aceasta fiind prima sa poziție, de expat. Relația sa cu Nestlé însă este una de lungă durată, executivul lucrând pentru companie de mai bine de 20 de ani, cea mai mare parte în România.

„Ca manager trebuie să ai rezultate, să dovedești că ai capacitate de leadership, să poți relaționa bine cu oamenii, să le dai o direcție, să le dai energie și să îi atragi pe cei buni în echipă. Și cu rezultatele pe masă, apoi îți exprimi disponibilatea să pleci în altă țară”, spune executivul român despre cum poți ajunge expat.

Înainte de a pleca, el a ocupat timp de șase ani funcția de head of sales (director de vânzări) al Nestle România, unul dintre cei mai mari jucători de pe piața de dulciuri, cafea și mâncare pentru animale de companie.

„Contează experiența internațională pentru că vine cu foarte multe învățăminte pentru tine. Și tu dai foarte mult, dar și primești foarte mult, și cu cât ai mai multe țări în portofoliu, cu atât experiențele te fac un manager mai bun.”

Despre România Laurențiu Dimitriu spune că merge cu o viteză mult mai mare decât alte țări. Mai mult, România este un mediu investițional mai bun, are capacitate mare de dezvoltare iar asta se vede prin investițiile mari precum Renault la Dacia sau Ford. „Există motive pentru care vii să investești. Eu văd foarte bine România pe viitor, trebuie să accelereze dezvoltarea pentru că avem capacitate. Întotdeauna ne uităm la oamenii din Vest. Nu e nevoie, avem capacitate, avem cunoștințele necesare.”