Ce spun balcoanele din București despre locuitorii Capitalei

Ce obiecte țin bucureștenii în balcoane, cum preferă să își amenajeze aceste spații și ce activități desfășoară în cadrul acestora sunt câteva din întrebările la care răspunde un studiu desfășurat între 4 și 29 aprilie de Cult Market Research împreună cu studenții practicanți ai Facultății de Sociologie și Asistență Socială.

Participanții la studiu au afirmat că obișnuiesc să își urmărească vecinii de pe balcon, susținând că sunt urmăriți, la rândul lor, de aceștia. Balcoanele bucureștenilor sunt de cele mai multe ori mici, înghesuite, dezorganizate și mai puțin îngrijite decât celelalte spații ale locuințelor. Balcoanele sunt mai degrabă extensii ale locuinței, nu spații independente ce ar putea fi folosite pentru relaxarea locatarilor. Bucureștenii care au deschis ușa celor care au realizat studiul utilizează balcoanele mai degrabă ca spații de depozitare sau de uscare a rufelor. În aceste încăperi se țin ascunse de ochii curioșilor proviziile de iarnă, produsele de îngrijire a locuinței și alte obiecte, cu mai multă personalitate, precum: unelte, biciclete sau narghilele. Uscătoarele de rufe și dulapurile sunt obiectele cel mai frecvent întâlnite în balcoanele bucureștenilor, acestea având roluri utilitare în cadrul locuințelor.

Din vizitele etnografice, cercetarea a scos la iveală patru tipuri de balcoane ce pot fi descoperite în locuințele din București. Balconul ca spațiu de depozitare este cel mai întâlnit tip, în acest loc fiind adunate obiecte diverse ce pot fi recunoscute rapid. Fratele balconului ”depozit” este balconul dezordonat. Așa cum îi zice numele, dezordinea este cea care nu îți permite să identifici cu ușurință obiectele depozitate.

Balconul – spațiu al relaxării este mai rar întâlnit decât celelalte tipuri, însă odată ce ai intrat în el, privirea îți este încântată. În interiorul acestor balcoane, fotoliile confortabile și măsuțele de cafea te invită să iei o binemeritată pauză de relaxare și să savurezi un ceai sau un pahar de vin la sfârșitul zilei.

Unii dintre locuitorii capitalei au decis să își transforme balconul într-un spațiu dedicat pasiunii lor, astfel a luat ființă categoria balconul – atelier. În aceste spații sunt rapid identificate instrumentele și uneltele ce fac posibile noi creații.

O subcategorie “bonus” este balconul – înghesuit. Unii dintre locuitorii apartamentelor vizitate au menționat că lipsa spațiului este principala problemă pentru aceștia. De aceea, indiferent de categoria în care se încadrează balconul bucureștenilor, acesta poate fi identificat ca un balcon înghesuit.

Balcoanele vizitate sunt spații pe care le împart, în medie, trei persoane. Uneori, bucureștenii intervievați privesc de la balcon în “curtea vecinului”, dar nu se simt nicicum vinovați pentru că vecinii lor fac același lucru: „Da, da și din plictiseală mai fac asta, de distracție și da, mai ies, mai ies pe balcon dacă e vremea frumoasă, mai fac asta.” (Femeie, 20 de ani). Cu toate că unele dintre obiectele depozitate pe balcon sunt neimportante, acestea continuă să fie păstrate deoarece, cel puțin declarativ, vor fi supuse unor recondiționări, vor fi refolosite sau vor fi donate: “Am diverse perechi de teniși și adidași. Mă gândesc, uneori, că poate o să ajung să le donez cuiva care ar putea să le folosească în continuare.” (Bărbat, 19 ani).

Chiar dacă dezordinea este unul dintre aspectele care îi nemulțumește pe participanții la studiu, ei recunosc că sunt mai degrabă preocupați să curețe alte încăperi ale locuinței decât balconul: ,,Asta mi se pare o întrebare-capcană, dar voi răspunde! Să zic… de două ori pe an…  maxim… fac curățenie generală.” (Bărbat, 24 de ani).

Mai mult decât atât, pentru unii dintre participanții la studiu, balconul este un spațiu al riscului. De la balcon pot fi pierdute diverse obiecte din locuință precum telecomenzile sau telefoanele mobile. “Când scutură lumea pilotele și găsești jos, pe ciment, telecomenzi, multe telecomenzi…. Și un telefon a căzut odată. S-a făcut praf, țăndări și nu a mai putut fi reparat.” (Femeie, 20 de ani)

Dacă locuitorii intervievați și-ar renova balconul, ei ar opta pentru vopsele în culori neutre, ar aloca sarcinile unor rude sau unor meșteri pricepuți și ar investi, în medie, 1000 de lei.