Ce spun analiștii economici despre motivele care au stat în spatele votului antisistem
Ce spun analiștii economici despre motivele care au stat în spatele votului antisistem. Aurelian Dochia și Doru Lionăchescu: Oamenii nu se mai simt reprezentați de actuala clasă politică. Nivelul de trai din România nu a fost niciodată mai bun, însă oamenii sunt în continuare nemulțumiți.
Elena Lasconi (USR) și Călin Georgescu (candidat independent) au trecut în turul al doilea al alegerilor prezidențiale de anul acesta, rezultate care marchează o schimbare importantă în peisajul politic, având în vedere că este prima dată după Revoluție când partidele tradiționale PSD și PNL nu au candidat în turul al doilea.
Rezultatele surprinzătoare ale ultimului scrutin electoral reflectă o nemulțumire profundă față de actuala clasă politică, spun analiștii economici Aurelian Dochia și Doru Lionăchescu.
Deși nivelul de trai a crescut considerabil în ultimii ani, polarizarea economică, geografică și intergenerațională contribuie la sentimentul de excludere al multor cetățeni, în special al tinerilor. În plus, incertitudinile globale și îngrijorările legate de război au accentuat revolta față de statu-quo.
„Avem această polarizare inter-generațională în care tinerii se simt excluși de la prosperitatea creată la nivel mediu în societate. În legătură cu chestiunile medii, trebuie să fim atenți în ce măsură indicatorii pe care îi urmărim, de multe ori sunt medii statistice sau matematice. Știm foarte bine, este aritmetică simplă, media poate fi între ceva foarte bogat și ceva foarte sărac sau poate fi undeva la mijloc. Noi cred că suntem în situația în care construim o societate în care media se constituie dintr-o mică masă relativ influentă sau uneori puternic influentă în centrele mari urbane și o mare masă pauperă”, a spus Doru Lionăchescu, economist, membru CA al Salt Bank și președinte BT Capital Partners, în cadrul emisiunii de business ZF Live.
Aici, psihologia joacă un rol important. Oamenii nu se raportează la valoarea absolută a veniturilor proprii, ci se raportează totdeauna la cât câștigă prin comparație cu persoanele cunoscute, cu familia, cu prietenilor, cu vecinii, crede el.
„Și de aici derivă un anumit comportament de revoltă, în condițiile în care mase întregi de cetățeni simt că nu mai sunt reprezentați de actuala formulă politică. Eu cred că de aici a derivat marea surpriză”, a detaliat Doru Lionăchescu.
Doru Lionăchescu, economist, membru CA al Salt Bank și președinte BT Capital Partners: Această polarizare excesivă cred că este cea mai mare amenințare la adresa prosperității României. Discutăm nu numai de polarizare economică, discutăm despre polarizare geografică, despre polarizare intergenerațională. Toate cele trei componente s-au manifestat la acest vot.
Analistul economic Aurelian Dochia consideră că revolta antisistem nu are rădăcini exclusiv economice, ci este parte a unui val global de nemulțumire.
„Nu cred că zona de economie este cea care a determinat rezultatele la care asistăm acum. Rezultatele de la noi vin în contextul mai larg a ceea ce s-a întâmplat în toată lumea. Vedem că există peste tot un fel de nemulțumire, există peste tot un fel de revoltă cu privire la ordinea existentă, un fel de revoltă privind structurile politice tradiționale, din Statele Unite până în țări din Europa. Brexitul este un element al acestor feluri de nemulțumire, care sunt îndreptate asupra unor forțe greu de definit”, a spus el în cadrul ZF Live.
Deși nivelul de trai din România este cel mai ridicat din istorie, potrivit lui Dochia, cetățenii resimt tensiuni sociale și economice.
„De multe ori, pentru omul obișnuit se vorbește despre globalizare, care ar avea tot felul de efecte, nu numai la nivel economic, dar și cultural, se produc tot felul de tensiuni și această stare de îngrijorare cred că este cea care a determinat și rezultatele la care asistăm noi. Obiectiv vorbind, trebuie să recunoaștem că lucrurile nu arată deloc rău. Îngrijorări există, dar, în practică, nivelul de trai la care s-a ajuns acum n-a fost niciodată înregistrat în România. Un element esențial este și faptul că azi suntem la granița unui război care produce mare îngrijorare în rândul românilor, un război care a escaladat și care produce mare îngrijorare”, a detaliat Dochia.
Imaginea promisă de candidatul ales cu cele mai multe voturi de români este una atractivă atât pentru cei care au rămas acasă, cât și pentru românii din diaspora.
„Ni se promite o Românie bucolică, în care toată lumea este proprietar, fie că este fermier, fie că este antreprenor, un mediu de afaceri stabil, fără surprize, în contrapondere cu închiderea relativă a contactelor cu exteriorul. Există această imagine a unei Românii care se bazează pe ea însăși, pe resursele ei, care este puternică și independentă. O imagine care, evident, este atractivă inclusiv pentru românii din diaspora pentru că din românii din diaspora trăiesc acolo, dar nu se simt la ei acasă”, a concluzionat Aurelian Dochia.
Doru Lionăchescu crede că partea economică a contat în modul în care oamenii au ales în primul tur al alegerilor prezidențiale. El a mai subliniat că surpriza care a venit din aceste rezultate ar trebui să aducă și schimbări în modul în care se fac sondajele politice.
„În primul rând, aș sublinia faptul că cel mai important lucru în această alegere o reprezintă surpriză. Nu numai noi nu ne-am așteptat la așa ceva, dar nici specialiștii în sondarea opiniei publice, nici sociologii nu s-au așteptat, deci trebuie făcut ceva în ceea ce privește instrumentarul de analiză a maselor mari de oameni. E clar că nu mai sunt adecvate”, a spus Lionăchescu.
De asemenea, el crede că, în pofida preocupărilor neeconomice, care sunt legitime, legate de teama de un eventual război sau de introducerea României în război, de ultrabirocrația care vine de multe ori pe bază de directive din afară, problema principală la vot din perspectivă economică a fost polarizarea.
„Această polarizare excesivă cred că este cea mai mare amenințare la adresa prosperității României. Discutăm nu numai de polarizare economică, discutăm despre polarizare geografică, despre polarizare inter-generațională. Toate cele trei componente s-au manifestat la acest vot, într-o formă sau în alta”, crede Doru Lionăchescu.
Un aspect important după aceste alegeri este schimbarea partidelor tradiționale. Dacă partidele nu învață din aceste rezultate, la ciclurile de alegeri viitoare surprizele vor fi și mai mari, susține el.
„Eu cred că am da dovadă de o aroganță intelectuală de nescuzat dacă nu recepționăm, dacă nu ascultăm nici acum, în ultimul moment, mesajele care au venit în urma acestui vot. Multe dintre ele sunt valide. Dacă continuăm să trăim într-o bulă intelectualistă, elitistă, 100% occidentală, necritică, vom putea vedea rezultate mai grave. Pentru că vreau să subliniez, am avut o surpriză la vot. Sper ca partidele mainstream să fi tras învățăminte, să nu dea dovadă de naivitate sau de aroganță. Dar dacă se continuă cu această abordare, în care noi, funcționari, birocrați, intelectuali, știm mai bine decât restul lumii ce trebuie făcut într-un sistem democratic, eu cred că putem să avem surprize și mai mari la alt în alte cicluri electorale”, a concluzionat Lionăchescu.
Doru Lionăchescu, economist, membru CA al Salt Bank și președinte BT Capital Partners: Această polarizare excesivă cred că este cea mai mare amenințare la adresa prosperității României. Discutăm nu numai de polarizare economică, discutăm despre polarizare geografică, despre polarizare intergenerațională. Toate cele trei componente s-au manifestat la acest vot.