Ce spun analiștii despre consecințele amânării semnării memorandului cu FMI

Președintele Traian Băsescu s-a întâlnit ieri cu premierul Victor Ponta pentru a  discuta despre memorandumul cu FMI și despre buget, dar discuția a fost fără rezultat. Premierul ține în continuare cu dinții de suprataxarea benzinei și nu vrea să taie cheltuielile, iar președintele va respinge bugetul.

Președintele Traian Băsescu nu va semna memorandumul cu FMI și va respinge Legea bugetului, urmând să sesizeze Curtea Constitu­țională, procedu­ră care nu a mai fost folosită niciodată de un preșe­dinte în ultimii 23 de ani, a declarat premierul Victor Ponta după întâlnir

Analiștii apre­ciază că amâ­narea apro­bării primei evaluări a acordului cu FMI va avea consecințe limitate pe termen scurt, dar percepția investitorilor, precum și efectele asupra cursului de schimb și a costurilor de finanțare depind de cât de mult va dura această situație de incertitudine.

Ce spun analiștii despre consecințele amânării semnării memorandului cu FMI

Ionuț Dumitru, Raiffeisen:

Investitorii nu se sperie atât de ușor. În general lucrurile sunt incerte în România. Investitorii străini sunt interesați mai degrabă de continuarea reformelor structurale din România, iar neaprobarea memorandumului cu FMI nu îi va influența semnificativ, consideră Ionuț Dumitru, economist-șef al Raiffeisen. „În mod firesc percepția investitorilor este influențată în mod negativ, însă nu trebuie să exagerăm. Impactul este limitat, nesemnificativ aș spune. În general lucrurile sunt incerte în România, iar investitorii nu se sperie atât de ușor. Ei urmăresc mai degrabă ca reformele structurale să continue. Este o situație dificilă, însă poate fi depășită.“ În ceea ce privește creșterea dobânzilor la care România ar putea să se împrumute, Dumitru spune că este prematur pentru a se pronunța.

Vlad Muscalu, ING:

Memorandumul cu FMI este doar un strat al încrederii investitorilor străini. Vlad Muscalu, economistul-șef al ING Bank, spune că nesemnarea memorandumului cu Fondul Monetar Internațional (FMI) nu are o influență negativă asupra încrederii investitorilor pe termen lung și chiar dacă s-ar îndepărta acest strat care alcătuiește încrederea investitorilor, mai sunt și altele, precum agențiile de rating. „Sunt destule mecanisme prin care să îndrepți politica fiscală pe o traiectorie pozitivă. Nu se poate spune că așteptările privind politica fiscală se pot deteriora“, a declarat Muscalu. El spune însă că în această dimineață s-a văzut o influență a anunțului președintelui Traian Băsescu că nu va aproba memorandumul cu FMI. Cursul a urcat astăzi la peste 4,46 lei/euro pentru prima dată în ultimele două luni.

Dragoș Cabat, analist:

Respingerea memorandumului cu FMI nu influențează percepția investitorilor. Ei știu că este luptă internă. Refuzul președintelui de a semna memorandumul cu FMI nu va avea niciun impact asupra percepției investitorilor străini, pentru că aceștia știu că este vorba de o bătălie politică internă. „O influență negativă ar putea exista numai în cazul în care acordul nu se mai semnează. Ceea ce se întâmplă acum este o presiune din partea președintelui care încearcă să obțină ceva pe care îl consideră necesar (eliminarea accizei de 7 eurocenți la carburanți- n.red.). Este clar că niciuna din părți nu vrea să cedeze“, comentează analistul financiar Dragoș Cabat.

Dan Bucșa, economist UniCredit Research la Londra

Există două opțiuni. O variantă ar fi ca Guvernul să decidă să transmită scrisoarea de intenție semnată de guvernatorul BNR, ministrul finanțelor și ministrul bugetului, fără avizul președintelui. A doua variantă ar fi renegocierea în luna ianuarie a accizei disputate, situație în care boardul FMI va vota asupra scrisorii de intenție trimisă de România în ianuarie, și nu în decembrie. Această întârziere nu este importantă, având în vedere că începând din ianuarie 2011 România nu a accesat nicio tranșă pusă la dispoziție de FMI după ce boardul a aprobat scrisorile de intenție.

Totodată, ruperea celui de-al treilea acord stand-by are o probabilitate scăzută. Pe de o parte, politicienii români apreciază ancora de credibilitate oferită de FMI, iar pe de altă parte Fondul ar prefera să continue colaborarea cu singurul stat din Europa Centrală și de Est care a finalizat două acorduri stand-by de când a început criza financiară mondială.

Pe termen scurt, consecința negativă a deciziei președintelui ar putea fi ca România să intre în anul 2014 fără un buget aprobat, încălcând astfel una dintre prevederile acordului cu FMI. Pe termen lung, există riscul unei devieri de la disciplina fiscală, însă probabilitatea este mică în prezent. Dacă România nu va reuși să se pună de acord cu FMI în ceea ce privește problemele de natură fiscală, statul ar putea pierde sprijinul Fondului la începutul unui an foarte delicat din perspectiva finanțelor publice.

Florentina Cozmâncă, senior economist RBS Bank:

Important este faptul că acordul rămâne învigoare. Percepția investitorilor, precum și efectele asupra cursului de schimb și a costurilor de finanțare depind de cât de mult va dura această situație de incertitudine. Cu cât amânăm mai mult luarea unei decizii, cu atât mai mult impactul va fi mai negativ. Deja s-au făcut resimțite efectele asupra piețelor financiare: pe piața valutară cursul leu/euro a crescut de la nivelul de 4,4310 și a atins un vârf de 4,4780, randamentele la titlurile de stat tranzacționate pe piața secundară au crescut cu aproximativ 10-15 puncte de bază, iar dobânzile pe termen scurt de pe piața monetară au crescut ușor, în jur de 10 puncte de bază. Actualul acord cu instituțiile financiare internaționale are o importanță deosebită în ceea ce privește percepția investitorilor față de România, oferind o anumită asigurare investitorilor că România va menține stabilitatea macroeconomică.