Ce soluții are statul pentru economia României. De salariile uriașe ale bugetariilor sau de pensiile speciale nu se atinge nimeni, așadar cel mai probabil este să avem taxe mai mari sau unele noi

Economia românească crește peste așteptări, în ciuda inflației și războiului din Ucraina, arată datele statistice. Prin contrast, crește amețitor și deficitul bugetar al României, pentru că veniturile bugetului de stat sunt sufocate de cheltuielile care cresc la un ritm mult mai alert.

În criza inflației, este clar că guvernul nu se poate atinge de salariile bugetarilor sau de pensii, cele mai mari cheltuieli, iar cheia echilibrării bugetului este la venituri. Cea mai ușoară variantă este creșterea taxării sau introducerea de noi taxe, iar întrebarea tuturor este ce se va întâmpla cu sistemul fiscal din România în perioada următoare.

Până la introducerea de noi taxe, guvernul trebuie să colecteze mai bine taxele din România – este o discuție veche deja de câțiva ani, dar care a rămas la stadiul de declarație, pentru că bătălia cu evaziunea fiscală a fost pierdută sistematic de statul român, care a ajuns să încaseze aproape o treime din TVA-ul care ar fi trebuit colectat într-un an. Pierderile sunt uriașe, de ordinul zecilor de miliarde de euro anual. Presiunea pe guvern pentru a echilibra este mare și vine din toate părțile – România, la fel ca restul țărilor din Uniunea Europeană, are un deficit bugetar anual asumat de maxim 3% din PIB, dar în 2021 a fost mai mult decât dublu, iar pentru 2022 perspectivele sunt la fel de sumbre.

Deficitul bugetar se răsfrânge direct în datoria publică, care în ultimii doi ani a sărit de la 35% din PIB la 50%, iar România plătește dobânzi la această datorie la nivelul a jumătate cât plătește pentru investiții din bugetul de stat. România și-a asumat prin Tratatul de la Maastricht în fața Uniunii Europene o datorie publică care nu va depăși 60% din PIB. Deși sunt state care au și datorie publică de peste 100% din PIB, precum Italia sau Grecia, economia României trebuie să stea la un nivel mai mic de îndatorare, sunt de părere economiștii, pentru că, peste un anumit nivel, datoria publică devine o piatră de moară pentru creșterea economică. Înainte de pandemie, economiștii dădeau pragul critic pentru datoria publică la 45-50% din PIB. Care este însă această linie roșie?

„Știm că datoria publică nu se va opri la 50% din PIB. Cred că undeva la 60% ar fi punctul critic, dar acest nivel cred că ar trebui să ia în considerare și demografia, precum și productivitatea muncii”, răspunde Steen Jakobsen, economist danez, directorul de investiții al Saxo Bank. Este cert că bugetul de stat în acest moment arată ca un buzunar rupt și marea întrebare este ce e de făcut, mai ales în condițiile în care o creștere de taxe ar brusca o economie care oricum se clatină. „Este absolut clar că trebuie să facem ceva cu deficitul bugetar și trebuie să găsim soluții. Primul pas este să rezolvi cea mai gravă problemă pe care o ai, care este evaziunea fiscală. Aș spune că este chiar o decizie care se poate lua în CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Țării – n. red.), necesară pentru a ataca frontal problema aceasta a evaziunii fiscale”, este de părere Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank România și fost președinte al Consiliului Fiscal.

O altă problemă, mai sensibilă, este cea a facilităților fiscale. Aici părerile sunt împărțite; pe de-o parte, și aceste scutiri de taxe și impozite au avut un aport la creșterea sectoarelor în care au fost aplicate, dar, pe de altă parte, se poate pune problema și a unei inechități în sistemul fiscal: „dacă tot plătim taxe, nu ar trebui să le plătească toată lumea?” În acest moment, pe baza datelor Institutului Național de Statistică, aproape 1 milion de angajați beneficiază de aceste facilități fiscale. Este vorba de 992.000 de angajați din IT, construcții, cercetare și, mai nou, din agricultură și industria agroalimentară. „A doua chestiune pe care trebuie o rezolvăm în ordine logică este problema acestor inechități. Aceste facilități fiscale care se perpetuează, altele sunt deschise.

Nu cred că trebuie să avem două categorii de contribuabili. Toată lumea trebuie să plătească taxe și impozite. După părerea mea, toate facilitățile fiscale trebuie închise”, mai crede Ionuț Dumitru. De altfel, și Fondul Monetar Internațional recomandă eliminarea acestor nișe fiscale. În ultima vizită a FMI în România, una de curtoazie, fiind o vizită anuală, reprezentanții instituției au spus că, pentru a aduce din nou deficitul în marca celor 3% din PIB, guvernul trebuie să modifice legislația taxelor și impozitelor din România și să elimine facilitățile fiscale. 

România a colectat, în ultimii 4 ani, 14-15% din PIB ca taxe și impozite, potrivit datelor de la Ministerul de Finanțe. Spre comparație, în 2008 colecta aproape 19%. Chiar dacă nivelul nominal al veniturilor fiscale a crescut de la criza din 2008 încoace, ca pondere în PIB nivelul de colectare al taxelor și impozitelor a crescut, ceea ce arată ineficiența guvernelor de a aduce venituri sănătoase la bugetul de stat. 

Datele Eurostat, care cuprind și încasările din contribuții de asigurări, arată că România colectează din taxe, impozite și contribuții sociale 27% din PIB, iar media europeană este la peste 40%. FMI a mai luat în vizor și impozitul mic pe dividende din România, care este de 5%, dar și impozitul pe venit al microîntreprinderilor, aplicabil la firmele cu cifră de afaceri mai mică de 1 milion de euro. Acest plafon ar trebui coborât, spun reprezentanții FMI. Anul acesta nu vor fi creșteri de taxe, promite guvernul, însă este necesară o reconfigurare a Codului Fiscal.

În coaliția de guvernare PSD-PNL-UDMR se negociază introducerea unei „taxe de solidaritate”, o suprataxare a companiilor care au afaceri mai mari de 100 de milioane de euro, dar și reintroducerea impozitului progresiv pentru venituri.  Cu toate acestea, atât mediul de afaceri, cât și economiștii, sunt de părere că modificarea fiscalității în sensul creșterii sau introducerii de noi taxe este indezirabilă mai ales în acest moment, având în vedere că discutăm de vremuri de criză. Mai degrabă guvernul ar trebui să se concentreze pe o colectare mai bună a taxelor existente, în special prin digitalizarea autorităților fiscale.

Steen Jakobsen, directorul de investiții al Saxo Bank

„Știm că datoria publică nu se va opri la 50% din PIB. Cred că undeva la 60% ar fi punctul critic, dar acest nivel cred că ar trebui să ia în considerare și demografia, precum și productivitatea muncii.”

Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank România și fost președinte al Consiliului Fiscal

„Este absolut clar că trebuie să facem ceva cu deficitul bugetar și trebuie să găsim soluții. Primul pas este să rezolvi cea mai gravă problemă pe care o ai, care este evaziunea fiscală. Aș spune că este chiar o decizie care se poate lua în CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Țării – n. red.), necesară pentru a ataca frontal problema aceasta a evaziunii fiscale.”