Ce soluție propune un producător de lactate pentru a crește finanțarea fermelor mici și mijlocii: crearea unui „Farmer Mac“ românesc, după modelul american, dedicat agriculturii

Gabriela Și Ovidiu Cojocaru, fon­da­tori, Fermele Cojocaru, producător de lac­tate de capră sub brandul Berenza Naturalis, propun o soluție inspirată din SUA pentru a crește finanțarea fermelor mici și mijlocii: un sistem similar Farmer Mac, instituție susți­nută de guvernul fe­deral american dedicată finanțării secto­rului agricol și rural. 

„Integrarea unui model inspirat din Farmer Mac, conectat la mecanismele de fi­nanțare ale Bursei de Valori București, poate deveni un pilon strategic pentru revitalizarea agriculturii românești. Acest sistem nu ar înlocui programele actuale, ci ar completa inițiativele existente, oferind fer­mierilor acces mai ușor la capital, iar e­co­nomiei rurale un cadru solid pentru creș­tere sustenabilă. Este momentul să acțio­năm pentru a pune agricultura românească pe harta piețelor globale și pentru a-i oferi fermierului român un sprijin real, adaptat vremurilor moderne“, spune Gabriela Cojocaru, cofondator al companiei Fermele Cojocaru.

Familia Cojocaru a început în 2011 să crească capre din rasa Saanen, apoi Alpina Franceză și Toggenburg, iar în prezent a ajuns la peste 200 de capete de animale și face produse artizanale de nișă din lapte de capră, precum brânză Tomme, Caciotta sau fromages frais, pe care le vinde sub brandul Berenza Naturalis.

Ovidiu Cojocaru a spus că de multe ori s-au gândit să acceseze fonduri europene, dar „asta înseamnă să miști o mașinărie foarte grea, să intri într-un labirint de pro­ble­me, să ai anumite impuneri, să faci anu­mite sacrificii și să ai foarte mulți bani ori asta nu înseamnă ajutor“ și crede că e ne­vo­ie de sprijin din par­tea statului pentru afa­ce­rile mici și mijlocii. Astfel, modelul ameri­can al Farmer Mac (Fe­deral Agricultural Mortgage Corpora­tion) poa­te fi o sursă de inspirație pentru România. Farmer Mac este o instituție financiară din Statele Unite, susținută de guvernul federal ame­rican, înființată în 1988 cu scopul de a sprijini fermierii, producătorii agricoli, comunitățile rurale și instituțiile financiare care oferă credite agricole. Diferența față de alte instituții financiare constă în faptul că Farmer Mac este dedicată exclusiv sectorului agricol și rural. Spre comparație, mai există Fannie Mae sau Freddie Mac, care se concentrează pe piața rezidențială.

Farmer Mac sprijină fermierii prin ga­ran­tarea împrumuturilor oferite de bănci, re­ducând astfel riscul pentru bănci și îmbu­nă­tățind accesul la credite mai avantajoase. De exemplu, un fermier care dorește să cum­pere 100 de hectare cu un credit de 1 mi­lion de dolari are o dobândă redusă la 5% (față de 6,5% standard), datorită garanției oferite de Farmer Mac. În plus, durata ex­tinsă de ram­bursare, de 20 de ani, îi permi­te să plătească rate mai mici și să investeas­că diferența în utilaje sau alte îmbunătățiri. 

Pe termen lung, perioada extinsă îi asigură profituri de pe terenul achiziționat înainte de a finaliza plata integrală a creditului, op­ti­mi­zându-și fluxu­rile de bani și menținând ferma sustenabilă. Apoi, ajută băncile lo­cale și alte instituții fi­nanciare să-și mențină lichiditatea și să acor­de credite pe termen lung pentru proiecte agricole.

De ce România are nevoie de un astfel de sistem?

„Dobânzile ridicate și durata scurtă a cre­ditelor limitează investițiile fermierilor. Apoi, lipsa unui sistem de garanții național efi­ciente crește riscul pentru bănci, descura­jându-le să ofere finanțare accesibilă. De ase­menea, vulnerabilitatea agriculturii la schim­bările climatice impune investiții urgente în irigații și tehnologii adaptative“, a spus Gabriela Cojocaru.

Prin acest mecanism, fermierii români ar primi credite mai ieftine și mai accesibile pentru achiziția de terenuri agricole și infrastructură. Apoi, au stabilitate financiară prin reducerea riscurilor asociate volatilității pieței și posibilitatea de a planifica și implementa proiecte pe termen lung.

Astfel, Cojocaru crede că România ar trebui să facă un prim pas și să creeze o instituție public-privată care să colaboreze cu băncile comerciale, cooperativele agricole și fermierii, după aceea să ofere garanții pentru credite agricole și prelungirea termenelor de finanțare la 15-20 de ani, stimulente pentru băncile care oferă credite în agricultură. Următorii pași ar fi crearea de programe pentru a învăța fermierii să acceseze și să utilizeze creditele în mod eficient.

În prezent, Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) oferă garanții de stat pentru împrumuturi destinate agricultu­rii, acoperind o parte din riscurile de credit pentru bănci. Băncile comerciale, precum Banca Transilvania, oferă credite agricole cu garanții parțiale din partea statului.

Farmer Mac achiziționează credite agri­cole de la instituții financiare locale (bănci, cooperative de credit, companii de asigurări). Aceste credite sunt transformate în titluri ga­rantate de împrumuturi (securitizate) și vân­dute pe piața financiară, oferind lichiditate in­stituțiilor financiare. În modelul Farmer Mac, garanțiile nu acoperă doar creditele pen­tru te­renuri, ci și pentru echipamente, mo­derni­za­re și irigații. Garanțiile existente în Româ­nia sunt limitate ca domeniu de aplicare și se concentrează pe riscurile creditelor mari.

„Farmer Mac achiziționează împrumu­turi agricole de la bănci și le securitizează (grupează într-un pachet financiar vândut pe piața de capital). Acest mecanism eliberează lichidități pentru bănci, stimulând acordarea de noi credite. În România, nu există încă un astfel de mecanism extins pentru lichidizarea portofoliilor de credite agricole“, a explicat Gabriela Cojocaru.

Totodată, modelul Farmer Mac reduce birocrația și oferă finanțare directă prin instituții financiare partenere. În România, fermierii spun că accesul la credite este dificil, în special pentru fermele mici și medii, din cauza cerințelor stricte de eligibilitate și a lipsei de educație financiară. „Farmer Mac oferă împrumuturi cu termene de rambursare mai lungi (20-30 de ani), ceea ce permite fermierilor să investească în proiecte mari și să-și amortizeze costurile în mod sustenabil. În România, majoritatea creditelor agricole au termene mai scurte, între 5 și 15 ani.“

De asemenea, în perioade de criză economică sau secetă, Farmer Mac oferă bani pentru a menține sustenabilitatea fermelor. În schimb, în România, abia din acest an s-a discutat despre un fond prin care să fie reținut 3% din subvenție și păstrat pentru anii dificili.

Mai mult, modelul inspirat din Farmer Mac, poate include și Bursa de Valori București, spune Gabriela Cojocaru. „Deși România dispune de mecanisme de sprijin pentru agricultori, un sistem inspirat de Farmer Mac ar extinde accesul la finanțare, ar crește lichiditatea pieței financiare agricole și ar stimula dezvoltarea infrastructurii rurale printr-o integrare mai profundă cu piața de capital, în special Bursa de Valori București (BVB).“

Totodată, garanțiile și creditele agricole oferite de instituțiile financiare ar putea fi grupate și transformate în instrumente financiare tranzacționabile pe Bursa de Valori București. „Acest mecanism ar atrage investitori locali și internaționali, generând lichiditate suplimentară pentru instituțiile financiare și fermieri. Prin intermediul BVB, fermierii sau cooperativele agricole ar putea accesa capital prin emiterea de obligațiuni agricole sau alte instrumente financiare dedicate“, crede Gabriela Cojocaru. Investitorii ar avea parte de instrumente diversificate, iar fermierii de finanțare mai ieftină și mai flexibilă.

„Fondurile atrase prin mecanismele financiare derulate pe BVB ar putea fi canalizate către proiecte de infrastructură critică, precum irigații, silozuri sau facilități de procesare. Listarea obligațiunilor agricole și securitizarea creditelor pe BVB ar aduce o mai mare transparență în gestionarea fondurilor, crescând încrederea investitorilor și reducând costurile de finanțare pentru sectorul agricol“, a mai spus ea.

Mai mulți bancheri au spus recent că expunerea bancară pe agricultură ar putea ajunge la 70 de miliarde de lei, dublu față de soldul actual al creditelor, dar fermierii susțin că încă întâmpină dificultăți în accesarea finanțării și cer credite pe termen lung, de minimum 20 de ani, pentru a putea amortiza costurile ridicate, cum ar fi achiziționarea unui hectar de teren agricol. O perioadă atât de lungă le-ar permite fermierilor să își stabilizeze afacerea și să obțină profit înainte de rambursarea împrumuturilor.