Ce se întâmplă cu turismul în România și care este modalitatea de a călători pe care foarte mulți români o iubeau și care a dispărut aproape de tot din cauza pandemiei

Există puține domenii a căror bună-funcționare și chiar existență să fi fost pusă la mai grea încercare ca turismul în vremea pandemiei. Poate doar dragostea în vremea holerei. Cu granițe închise, lockdownuri care mai de care mai stricte și cu restricții ce apar și dispar peste noapte, restaurantele, hotelurile, companiile aeriene și agențiile de turism a trebuit nu doar să se reinventeze peste noapte, dar și să jongleze cu planurile de business și de relansare mai ceva ca un acrobat la circ.

Uitându-se în urmă la 2020, cei mai mulți jucători din turism ar spune că au fost într-o cursă contra-cronometru, dar nu orice fel de cursă, ci una cu obstacole, multe obstacole. Și, deși norii de furtună par a se mai risipi în 2021, odată cu începerea campaniei de vaccinare, rămân în continuare multe semne de întrebare legate de cum va arăta anul acesta din perspectiva călătoriilor. Și, mai mult decât atât, viitorul acestei industrii pare momentan o ecuație cu N (a se citi prea multe) necunoscute. Pentru a încerca să deslușim, pe cât e posibil la momentul actual, cum și unde ne vom face vacanțele în viitor, Business Magazin a identificat cinci întrebări cheie pentru jucătorii din domeniu. Astfel, am selectat reprezentanții a cinci dintre cele mai mari agenții de turism din piață și am încercat să vedem dacă România va avea de câștigat de pe urma pandemiei și dacă astfel ar putea deveni un nume pe harta mondială a turismului, dacă au murit sau vor muri city breakurile, dacă charterele către destinații exotice sunt viitorul pentru piața locală, dacă vom da avionul pe mașină sau dacă turismul de masă va fi înlocuit de cel de lux. Fiecare reprezentant al agențiilor locale a primit un subiect de discuție pe care l-am dezvoltat împreună. Ce am aflat e o poveste cu și despre călătorii.

A apus era city breakurilor?

Înainte de pandemie, conceptul de citybreak era la fel de popular ca ieșitul în oraș la o cafea (de specialitate). Companiile aeriene low-cost, dar nu numai, se luptau crâncen în promoții, oferte și noi destinații către care oamenii puteau călători cu câteva zeci de euro. Dacă aveai noroc și răbdare, puteai zbura de la București la Roma cu 100 sau 200 de lei (dus-intors), prețul fiind mai mic decât pentru o călătorie cu trenul din Capitală în nordul țării. Vacanțele de câteva zile, de regulă conturate în jurul unui weekend, către Occident, mai ales către mari capitale europene, au deschis apetitul românilor pentru călătorii. Și cum a durat destul de mult ca românii să intre în acest joc – din cauza puterii de cumpărare mai reduse decât în Vest – perspectivele de creștere erau foarte bune. A venit însă pandemia de Covid-19 care a șters cu buretele acest termen – city break – din vocabularul călătorilor. Restricțiile multiple, condițiile de călătorie schimbătoare și costurile testelor PCR cerute acum de multe țări sunt motive suficiente și suficient de puternice pentru a-i face – cel puțin momentan – pe mulți exploratori să caute vacanțe în propria țară sau măcar mai lungi ca durată să justifice prețul unui test care ajunge să coste mai mult decât biletul de avion în sine.

Este această situație una temporară sau a apus era city breakurilor?

„Depinde cum și cât de departe privim lucrurile. Ceea ce este necesar pentru o vacanță scurtă sau citybreak este conexiunea aeriană directă, certitudinea serviciilor și securitatea la destinație. Pe termen lung nu cred că city breakurile sau vacanțele scurte, în străinătate, vor muri”, spune Javier Garcia del Valle, CEO al Happy Tour, unul dintre cei mai mari jucători de pe piață. Sigur, adaugă el, este vizibilă o scădere dramatică a acestor tipuri de vacanțe în această perioadă, când zborurile nu mai sunt la fel de multe ca în trecut, când restaurantele și hotelurile sunt parțial sau total închise, restricțiile de călătorie se schimbă constant și turiștii au o reticență, mai mică sau mai mare, de a călători în general în afara granițelor. „Pe de altă parte, vedem o creștere a city break-urilor locale, deci în interiorul țării. Vorbim tot de vacanțe scurte, doar că în loc să fie în Frața, Spania sau Italia sunt în România.” Executivul, cu vastă experiență în domeniu, adaugă că pe termen scurt și chiar mediu vom vedea cu siguranță solicitări mai multe din partea fiecărui stat în parte pentru a permite intrarea, și nu e neapărat un lucru rău. Testele, vaccinurile, asigurările sunt lucruri care sporesc siguranța în concediu, chiar dacă turistul plătește ceva bani în plus pentru pachetul achiziționat. „Și, da, îl poate determina pe turist să opteze pentru un concediu mai lung de câteva zile dar, în orice caz, turismul a fost „socializat”. Astăzi vacanțele sunt deja o necesitate, nu un lux. Ai de gând să renunți, pentru totdeauna, la aceste scurte vacanțe? Nu? Nici eu.”

Sunt zborurile charter viitorul turismului românesc?

România nu a avut până recent zboruri directe către destinații exotice precum Maldive, Kenya, Zanzibar (Tanzania) sau Republica Dominicană. Era nevoie de cel puțin o escală pentru ca vacanța către oricare dintre aceste țări să fie posibilă. În pandemie însă, pe cerul României au apărut astfel de zboruri, e vorba de curse aeriene directe care le permit consumatorilor de vacanțe să își petreacă un concediu la mare, la soare, departe de aerul apăsător al pandemiei. Dat fiind că opțiunile de vacanță s-au restrâns puternic, agențiile de turism a trebuit să găsească soluții rapide pentru a-și continua activitatea. Când circuitele culturale din Occident sau Asia au fost amânate pe termen nedefinit, iar concediile la schi sunt doar o amintire, charterele către destinații exotice au devenit o soluție salvatoare pentru business. Și nu doar atât, și românii par dornici să plece – oricum, oricând, oriunde – așa că avioanele sunt pline. În prima lună din 2021, România este pe locul cinci în Maldive după numărul de turiști trimiși, aproape 4.000 de călători. Grupul Christian Tour, unul dintre cei mai mari jucători din turismul românesc, a lansat o serie de curse charter, iar antreprenorul Cristian Pandel, proprietarul și CEO-ul afacerii spune că viitorul sună bine.„Suntem bucuroși că după atâtea luni grele, în care turismul a fost la pământ, spre finalul anului anterior am putut vedea un apetit tot mai crescut al turiștilor locali pentru destinațiile îndepărtate, exotice și calde în perioada sezonului rece din România.” Astfel, această pandemie deși a fost ca un urgan abătut asupra turismului la nivel mondial, a adus și o parte pozitivă, tocmai prin lansarea acestor curse charter directe în premieră, spre destinații exotice long haul, adaugă el. „Suntem convinși că și după ce se va relaxa contextul pandemic internațional și se vor ridica restricțiile de călătorie, se va păstra interesul turiștilor români pentru aceste chartere directe.” Grupul Christian Tour avea deja în ofertă destinații exotice și înainte de pandemie, dar zborurile erau operate cu companii aeriene de linie, astfel că exista cel puțin o escală, în Occident sau în Istanbul (Turcia) ori Doha (Qatar). „De altfel, în ultimii ani, anterior lui 2020, am înregistrat creșteri constante ale numărului de pasageri care mergeau în vacanțe exotice. Prin creșterea interesului, și touroperatorii au devenit mai îndrăzneți în lansarea unor astfel de curse charter și menținerea lor pe termen lung.” Există piețe mult mai avansate decât România în acest sens, modelul de business al charterelor spre destinații exotice fiind testat deja în alte state mai potente din punct de vedere financiar, cum este cazul Germaniei, Spaniei, Olandei sau Marii Britanii. „Piața românească de outgoing evoluează direct proporțional cu deschiderea granițelor și facilitarea călătoriilor. Nu considerăm că este neapărat începutul unui nou tip de turism în România, căci în destinații exotice deja se călătorește intens de cel puțin 10 ani, iar piața a crescut lent, dar sigur.” Este însă un trend pe care îl urmează piața, care vine din deschiderea românilor de a călătorii spre zone cât mai îndepărtate, calde, în sezonul de iarnă din România. „Cu siguranță că asistăm la o revoluție în piața locală de turism, însă nu este o completă premieră pentru noi, căci dacă privim în urmă cu mai bine de două decenii, până și Grecia era privită ca o destinatie cvasiexotică pentru români, iar astăzi este la îndemâna aproape a oricui.” Antreprenorul este optimist și spune că deși această etapă grea nu s-a încheiat, există semne pozitive că în curand va trece, iar turismul va fi unul dintre cei mai mari câștigători pe termen lung. „Asta pentru că în acest an greu încercat cum a fost 2020, cu toții am înțeles că tot ce am agonisit este efemer și că doar micile bucurii ale vieții contează. Nevoia de evadare din cotidian a devenit tot mai acută.”

Vom alege mașina în detrimentul avionului din rațiuni de siguranță?

Există în continuare multe întrebări legate de Covid-19, iar una dintre ele se referă la modul de transmisie al bolii. Oamenii se tem – mulți dintre ei –, de aceea avioanele – spații închise ce găzduiesc câteva sute de pasageri – ajung să fie privite cu scepticism. Ajunge astfel mașina să fie considerată, în cazul unor destinații precum Grecia sau Turcia, ca o alternativă preferabilă? Alin Burcea, proprietarul agenției de turism Paralela 45, cunoscut pentru teama sa de zbor, crede că avionul are argumente suficient de puternice cât să nu își simtă amenințată poziția. „Nu cred că această pandemie va face să crească numărul călătoriilor cu mașina. E mai comod sa ajungi în doar o oră și 20 de minute în Antalya (Turcia) cu avionul, și nu cu mașina, un drum care ar dura două zile, cu o oprire pentru o noapte de cazare”, explică el. Și, de altfel, aceasta este o afirmație valabilă pentru orice destinație de vacanță pentru care există o cursă charter. Sau în Tenerife, unde cu avionul ajungi în maximum cinci ore. Cât ar dura drumul cu mașina pentru un turist care vrea să aibă o vacanță în Tenerife dacă nu s-ar urca într-un avion? Infinit mai mult. Google Maps spune că drumul durează 74 de ore, dar nu ia în calcul eventualele opriri sau situații apărute pe drum. De altfel, cred că puțini sunt cei care s-ar încumeta la o astfel de „expediție”.

Cursele directe spre destinații de vacanță au fost mai puține anul trecut, față de un an normal, pentru că din cauza situației pe care o trăim, acestea s-au deschis mai târziu, spune Alin Burcea, cel care a fondat una dintre cele mai cunoscute agenții de turism din piața locală. Grecia a început să primească turiști în iulie, iar Turcia, la jumătatea lunii august. Au fost constant, și vara, și toamna, și sunt în continuare, curse spre Egipt, din București, Iași, Cluj-Napoca și Timișoara, pentru că vremea este bună și prețurile vacanțelor sunt avantajoase, adaugă el. „Ba chiar pandemia ne-a dat ocazia să lansăm curse directe spre destinații exotice îndepărtate, pe care în anii trecuți le ofeream turiștilor pe curse de linie, cu o escală. Câteva mii de turiști au călătorit iarna aceasta în Maldive, Zanzibar, Cancun, Punta Cana, cu charterul (dar au fost și turiștii care au ajuns acolo pe curse de linie) și zboruri directe sunt organizate în continuare și spre alte destinații, cum ar fi Kenya.” Astfel, industria aviatică, atât de lovită de pandemie, pare a avea o serie de avantaje clare care îi vor permite să revină la cifrele de dinainte de 2020. Va fi însă nevoie de timp.

Se vor reorienta țările dependente de turism către călătorii din segmentul de lux în detrimentul maselor?

Thailanda și Indonezia sunt doar două dintre destinațiile din Asia de Sud-Est care primeau anual zeci de milioane de vizitatori străini ce căutau plaje idilice, monumente încărcate de istorie, bucătării delicioase și culturi total diferite de cele din Occident. Aceste țări și-au bazat astfel într-o mare măsură economiile pe turism, iar masele de vizitatori care le treceau anual pragul vărsau sume considerabile în businessurile locale. Mulți dintre vizitatorii din Asia de Sud-Est, dar nu numai, erau ceea ce lumea a denumit „backpacker”, un călător cu buget redus, cu rucsacul în spate, care își planifică singur vacanța și care are un timp îndelungat pentru a descoperi o destinație. În condițiile actuale, în care riscul de răspândire a oricărei boli crește odată cu numărul de oameni dintr-un loc, unii specialiști au vehiculat informația conform căreia țările ar putea să se reorienteze mai degrabă către turismul de lux. Astfel, cu un număr mai mic de vizitatori, încasările ar putea fi similare. Ar putea fi aceasta o soluție pe termen lung? „Așa părea la începutul pandemiei (că există o reorientare către lux – n.red.), însă pe măsură ce alte țări au început să se deschidă, am remarcat revenirea la vechile comportamente de călătorie”, spune Sorin Stoica, proprietarul agenției de turism Eturia, specializată pe destinații exotice. El dă exemplul Egiptului, care este o destinație de masă, iar aici numărul charterelor a atins recorduri fără precedent. Este vorba de zboruri directe din România către stațiunile de la Marea Roșie – Hurghada și Sharm El Sheikh. „De asemenea, vedem un interes uriaș pe destinațiile unde se poate călători. Interesul este la fel de mare pe toate zonele de buget. Nu cred că vom asista la schimbări masive pe termen lung. Și e suficient să vă uitați și la imaginile de astă-vară de pe litoralul românesc sau la weekendurile din această iarnă la munte.” Antreprenorul crede că și în cazul Thailandei sau al Indoneziei, aceste reorientări către turismul de lux sunt de fapt abordări de moment. Thailanda a deschis granițele pentru călătorii de minim 14 zile cu „carantină de lux” în hoteluri de 5 stele. Același lucru încearcă să îl facă și Bali. „Atunci când granițele se vor deschide însă, ambele destinații vor reveni la vechile obiceiuri mai mult sau mai puțin. Pe termen mediu este posibil să vedem o creștere a bugetelor de călătorie și poate dispariția unor segmente foarte ieftine. Dar nici Thailanda și nici Bali nu pot supraviețui doar cu turism de lux.” Singura destinație care a încercat acest lucru dintre cele accesibile nouă este Seychelles care este poziționată dintdeauna ca destinatie de lux. Dar și acolo în ultimii ani au apărut opțiuni de gen backpaper mai mult sau mai puțin.„Experiența din ultimele trei luni în care am început operarea de chartere pe Maldive, Republica Dominicană și, mai nou Kenya, ne-a arătat că există o dorință de călătorii uriașă și că, exceptând regulile de sănătate specifice perioadei și îngrijorările aferente, comportamentele și așteptările turiștilor sunt foarte apropiate de cele prepandemice.”

Pune pandemia România pe harta turismului mondial?

Închiderea granițelor celor mai multe țări din lume i-a făcut pe turiști să se uite mai des în propria ogradă, mai exact, i-a determinat pe călătorii locali să descopere România. Pe piața locală s-au dezvoltat în ultimii ani multe facilități de cazare și restaurante ori cafenele la standarde occidentale și la prețuri pe măsură. Astfel, și în 2020 după lockdown, dar și în prezent, cele mai multe destinații sunt fully booked, în special pe weekend, când în mod normal călătorii luau drumul străinătății. Astfel, turismul local, care suferă de ani de zile din cauza numărului mic de vizitatori – români și străini – ar putea beneficia de pandemie și ar putea câștiga adepți și pentru perioada de după. Jucătorii din industrie spun că turismul rural și cel ecologic pot fi pariuri câștigătoare pentru România.

„Dezvoltarea turismului rural în România a avut loc și înainte de pandemie, nu accelerat, dar acesta a crescut atât cantitativ, cât și calitativ. Voucherele de vacanță folosite de mulți turiști nu numai pentru litoral și Valea Prahovei, ci pentru a cunoaște noi zone ale țării au impulsionat acest trend”, spune Dan Goicea, CEO-ul și fondatorul agenției de turism Cocktail Holidays. Pensiunile turistice, prin faptul că sunt unități de cazare mai mici în general, multe chiar în zone retrase, unele cu tarife pentru bugete mai reduse, reprezintă o atracție și implicit o soluție pentru mulți iubitori de natură, nu numai pentru concedii, dar și pentru weekenduri și chiar pentru a lucra și a te relaxa în același timp, adaugă antreprenorul. „Cei care au descoperit sau redescoperit zonele rurale, se vor întoarce și în viitor.” România rurală este o destinație deosebit de atractivă nu numai pentru români, dar și pentru străini având zone și produse unice în care natura, arhitectura, tradițiile, gastronomia și cultura se îmbină atât de frumos. Înainte de pandemie piața locală începuse să își facă loc pe lista de călătorie a celor care voiau o destinație mai puțin populară, dar care are multe de oferit. Existau și aceia care veneau pentru weekend în București și marile orașe în căutare de distracție, însă cei care alegeau să vadă țara într-un circuit stăteau mai mult și cheltuiau mai mult „Mulți dintre străinii care cunosc destinația știu că România este ultimul loc în care poți găsi natură sălbatică în Europa.”

Tendința există, important este ritmul în care se dezvoltă această zonă a turismului care poate aduce profit și poate să atragă forța de muncă. „În afară de infrastuctura rutieră care ar face multe zone mai accesibile (drumul până la unitatea de cazare este esențial în decizie de multe ori), cei care dețin pensiuni trebuie să pună accent pe calitatea serviciilor, a măsurilor de securitate, a modului de prezentare/promovare a unităților și chiar, așa cum se întâmplă în exterior, pe gruparea lor pe zone, stil, categorie și realizarea unei promovări comune.”

Turiștii sunt obișnuiți să aibă vacanțe active, iar unitățile incluse în turismul rural de la noi se află adesea la distanțe mici sau rezonabile de obiectivele turistice. Astfel, un motiv în plus de a fi aleasă o unitate din zona rurală, pe lângă avantajele unei pensiuni care este izolată, are curte mare, capacitate mică, este prezentarea atracțiilor din zonă, accesibilitatea lor, oferirea facilităților de a le vizita. „Nu în ultimul rând, facilități suplimentare, gratuități, bonusuri (welcome basket) caracteristice ospitalității românești, îi vor determina pe turiști nu numai să revină, dar să și facă reclamă fiindcă aceste detalii, de multe ori, fac diferența.”

Condițiile naturale, păstrarea tradițiilor, calitatea unităților (nu doar a condițiilor de cazare, dar și a serviciilor), gastronomia românească (cu produse eco/bio și rețete tradiționale), dezvoltarea facilităților și posibilităților de acces și de a descoperi zonele respective nu numai cu mașina, activitățile sportive, de agrement, informarea privitoare la târguri și manifestări culturale, trebuie neapărat dublate de promovarea profesionistă în exterior, fără de care nu existăm sau rămânem la niște procente foarte mici în volumul mondial.  „Dar mai este o condiție esențială; pentru a avea agroturism/ecoturism, zonele trebuie să fie păstrate măcar așa cum sunt acum și din punt de vedere al arhitecturii tradiționale, al obiceiurilor, fiindcă această atmosferă idilică a satelor noastre este ceea ce atrage în primul rând.” Pandemia a venit să schimbe multe. Dar sunt unele lucruri care rămân la fel. Și asta nu e rău deloc.