Ce se ascunde în spatele spațiilor comerciale goale dintre piețele Romană și Unirii

ESTE O SITUAȚIE DE TIPUL «OUL SAU GĂINA». Comercianții vor să vadă un trafic pietonal intens pentru a alege această zonă pentru magazinele lor reprezentative, iar consumatorii vor să aibă o selecție largă de magazine pentru a-și petrece timpul liber”, explică Luiza Moraru, head of retail department în cadrul companiei de consultanță imobiliară CBRE România. Drumul ce leagă Piața Unirii de Piața Romană este populat de retaileri mici, de îmbrăcăminte, încălțăminte și accesorii. Kenvelo este singurul retailer mare care și-a încercat norocul în zonă, însă el s-a pozițional la intrarea în Centrul Istoric, kilometrul zero al distracției bucureștene și o zonă zilnic vizitată de zeci sau chiar sute de mii de per-soane. Nu toată zona se bucură însă de același trafic. “Momentan, cel mai important factor care împiedică zona să devină un pol de shopping este lipsa unui trafic pietonal intens, dar acest lucru ar putea fi rezolvat prin crearea unor spații noi de parcare în zonele respective”, explică Luiza Moraru. Ea spune însă că în ultima perioadă Bulevardul Magheru a beneficiat de un interes crescut din partea dezvoltatorilor atât de spații de birouri, cât și de retail.

LA RÂNDUL SĂU, Estera Enache, senior consultant în cadrul departamentului de retail al DTZ Echinox, afirmă că deși pe aceste artere vizibilitatea este foarte bună, traficul se concentrează în apropierea stațiilor de metrou și a stațiilor de transport public, iar acest lucru se reflectă în gradul de ocupare a spațiilor și influențează chiria solicitată pe metru pătrat. “Cu cât un spațiu comercial este mai apropiat de intersecție și beneficiază de un trafic mare, cu atât este mai atractiv și se ocupă mai repede.” Ea dă exemplul Pieței Romane unde deja sunt prezente mai multe branduri de modă precum Stefanel, BSB, Nissa, Calzedonia și Terranova. De asemenea, zona reprezintă un pol important pentru segmentul de restaurante fast food, în zonă fiind prezenți cei mai mari doi jucători, McDonald’s și KFC.

LA CAPĂTUL CELĂLALT AL DRUMULUI SE AFLĂ UNIREA SHOPPING CENTER, un centru comercial care stă mărturie pentru perioada dinainte de ’89, dar a cărui înfățișare s-a schimbat odată cu vremurile. Pentru că la parterul magazinului sunt aliniați cei mai mari jucători din industria modei, în frunte cu Zara și H&M.”Retailul rămâne în continuare concentrat în centre comerciale. Acestea din urmă dispun de spații ce pot acomoda orice tip de activitate”, spune Cristina Burlacu, reprezentanta departamentului high street retail al Cushman & Wakefield.

Dacă în centrele comerciale mixul de chiriași este stabil, în privința spațiilor stradale situația încă nu s-a stabilizat, pentru că sunt multe spații comerciale care își schimbă frecvent chiriașii și domeniul de activitate, explică ea. Pentru ca zona să se transforme într-o arteră comercială după modelul celor din Occident, Cristina Burlacu este de părere că primul pas ar fi ca “retailerii mari de modă să ocupe zonele stradale cu trafic important. Apoi, în jurul lor se va crea un pol de retail cu domenii variate de activitate”. În opinia ei, ideal, în zonele stradale cu trafic intens ar trebui să existe aceleași activități ca într-un centru comercial, respectiv îmbrăcăminte, încălțăminte, cosmetice, accesorii, cafenele, restaurante și servicii.

TOTUȘI, Andrei Văcaru, head of retail consultancy în cadrul Jones Lang LaSalle România, găsește o serie de motive pentru a explica starea actuală a arterei. Primul pe care îl menționează este lipsa unui management unitar al zonei. “Fiecare spațiu are un alt proprietar, interesat să-și maximizeze venitul propriu, iar autoritățile locale nu depun niciun efort pentru transformarea zonei într-o destinație de retail.” Mai mult, zona nu respectă standardele retailerilor mari de fashion în ceea ce privește traficul, locurile de parcare, calitatea clădirilor, suprafețele și structura acestora. “În ciuda scăderilor importante din ultimii ani ale nivelului chiriei în zonă, brandurile de fashion care ocupă suprafețe mari pot obține condiții mai bune în centrele comerciale, unde proprietarii sunt interesați de prezența acestora pentru a-și îmbunătăți mixul de chiriași.” Potrivit ultimelor date ale Cushman Wakefield, chiria pentru spații prime (cel mai bine poziționate) pe Bulevardul Magheru era în toamna lui 2012 de 55 euro pe metru pătrat. În centrele comerciale retailerii mari negociază chirii procentuale din vânzări, pentru ancore procentul fiind de regulă sub 10, chiar sub 5%, potrivit surselor din piață. “Din cauza celor de mai sus nu există retaileri ancoră în această zonă (dintre Piața Romană și Piața Unirii, n. red.), ceea ce limitează foarte mult interesul retailerilor ce ocupă spații mai mici”, completează Andrei Văcaru. Mai mult, el este de părere că perioada următoare nu va aduce schimbări importante pe bulevardele Magheru și Brătianu. “Cred că Centrul Vechi și Calea Victoriei au mai multe șanse de a atrage în viitorul apropiat nume noi de fashion.” Până când actorii principali intră în scenă, actorii mici va trebui să întrețină spectacolul pe artera comercială ce leagă Piața Unirii de Piața Romană.