Ce schimbări pregătesc mai multe afaceri românești pentru a se lupta cu marile afaceri străine. Și-au propus să schimbe modul de a mânca al românilor
În contextul în care industria românească, în special cea alimentară, își continuă procesul de maturizare, fiind încă sub presiunea importurilor și a creșterilor costurilor pe toate planurile, nevoia de a readuce atenția către produse realizate în România, de la materii…
În contextul în care industria românească, în special cea alimentară, își continuă procesul de maturizare, fiind încă sub presiunea importurilor și a creșterilor costurilor pe toate planurile, nevoia de a readuce atenția către produse realizate în România, de la materii prime și până la procesare, este tot mai acerbă. Iar asta pentru că în multe ca-zuri, din cauza creșterii prețurilor, consumatorii tind să-și mute atenția mai mult către buget decât către autentici-tatea produsului. Cum și-au unit forțele mai mulți producători locali într-un proiect comun de promovare și cum vor să aducă inspirația românească tot mai mult în farfurie?
Programul Autentic Românesc, inițial de Transavia în 2022, a lansat recent a treia ediție a proiectului care este menit atât să promoveze produsele și serviciile celor nouă companii care fac parte din acest program, dar și să inspire pasionații de gătit să integreze în felurile de mâncare produse realizate în România din ingredinte locale. Anul aces-ta, au luat parte la acest program atât Transavia și Theodora Golf Club, care face parte din același grup de firme, cât și producătorul de lactate Artesana, cel de vinuri Cramele Recaș, cel de paste Monte Banato (Pangram), producătorul și retailerul de mobilier Mobexpert, cel de ingrediente pentru industria alimentară Solina. În plus, acestor companii lider în segmentele în care activează s-au alăturat și două afaceri mai mici și anume producătorul de conserve din fructe și legume Grandma’s Delights, și ferma de alune și zmeură ecologică Safala.

Linda Willy, director de marketing în cadrul Transavia, unul dintre cei mai mari jucători de pe piața cărnii de pui, o afacere integrată lansată în urmă cu mai bine de 30 de ani, explică faptul că programul este o evoluție firească din perspectiva tendinței colaborative care este tot mai răspândită global, și prin care organizațiile își pot pune în valoare expertizele fără să concureze, ci să adauge valoare pentru clienții lor. „Noi ne-am propus să oferim inspirații surprinzătoare clienților noștri și să aducem comunitaților acestor branduri noi modalități de prezentare a pro-duselor. Să arătăm cât de important este să incluzi în cosul de cumpăraturi produse nu doar ambalate, ci și culti-vate, crescute, procesate si fabricate în România.” Practic, adaugă ea, de aceste lucruri trebuie să devină tot mai conștienți românii, atunci când citesc etichetele, și să devină criteriu decisiv în alegerea lor. În plus, consumatorii trebuie să înțeleagă sursa valorii adăugate: expertiza specifică a producătorilor locali, lanțurile integrate de producție și păstrarea veniturilor în țară. Practic, într-o piață a alimentelor, dar și a mobilei care a fost invadată de importuri, în special de produse mai ieftine, consumatorii trebuie să conștientizeze că a cumpăra produse românești înseamnă a crește economia locală, fapt care se va traduce și în bunăstarea locuitorilor.
În cadrul proiectului Autentic Românesc, „responsabil” pentru rețete bazate pe produse autentice românești este chef Marcian Vodnar, un chef cu experiență internaționala în restaurante cu stele Michelin și care este aliniat la tendințele inter-naționale, pe care le preia și adapteaza. Linda Willy explică faptul că este nevoie de infuzie proaspată, fiindcă (in-clusiv prin călătorii, globalizare și fenomenele de migrație) ne îndepărtăm treptat de abordarea tradițională. Iar acest lucru se vede de altfel și în cifrele de la Institutul Național de Statistică, care arată că deficitul comercial a crescut an de an în industria alimentară, trecând de 6 mld. euro anul trecut. Mai mult, consumatorii se refugiază în branduri fără fundament și proveniență. „Oamenii au nevoie de inspirații, așa că le aducem activări, concursuri și evenimente desenate specific pentru valorizarea acestor sortimentații combinate”, a punctat Linda Willy. Ea adaugă că mărcile românești sunt asociate cu producătorii locali, dar sunt așteptate să livreze inovație și varietate. „Remarcăm un trend bazat pe inovație, produse artizanale și o reinventare a tradiției”, a adăugat ea. De altfel, mulți producători români au pariat în ultimii ani pe produse premium, pe ambalaje inovatoare dar și pe transparență.



Mai mult, clienții au nevoie de sprijin, spune Linda Willy, de recomandări, de un sfat relevant pentru stilul de viață astfel încât să devină conștient că brandul face parte din viața lui. Linda Willy crede însă că impactul este mult mai mare atunci când se reunesc forțele unor companii-lider cu expertiză de multe decenii, confirmată de sute de mii de consumatori, astfel încât sa rezulte un transfer de inspirație și originalitate benefic atât pentru evoluția generală a pieței, cât și pentru a ilustra, odată în plus, beneficiile pentru care produsele lor își merită locul pe mesele familiilor din România.„Preocuparea românilor pentru sănătate și produse de calitate, naturale, crește constant în ultima vreme. Este important ca românii să cumpere produse de calitate, cu origine certificată de producători serioși”, a punctat ea. Cât despre viitorul programului Autentic Românesc, ea spune că fondatorii sunt în curs de dezvoltare a mai multor direcții de intervenție, atât ca și alianță economică, și ca și program de activități dedicate consumato-rilor. „Putem spune că vom aloca multă atentie direcției educaționale și vom aborda inclusiv comunități de parent-ing sau de jurnaliști și creatori de conținut dedicați documentării proceselor integrate de producție, cum le au ma-joritatea partenerilor acestui program, și care trebuie aduse la nivelul conștientizării publicului: transparent, asumat, onest”, a conchis Linda Willy.

Linda Willy explică faptul că este nevoie de infuzie proaspată deoarece ne îndepărtăm treptat de abordarea tradițională. Iar acest lucru se vede de altfel și în cifrele de la Institutul Național de Statistică, care arată că deficitul comercial a crescut an de an în industria alimentară, trecând de 6 mld. euro anul trecut.