Ce răspunde unul dintre cei mai citați analiști financiari ai lumii când este întrebat despre noua criză financiară sau ce ar trebui să facă oamenii cu banii lor acum

Interesul investitorilor față de ceea ce se întâmplă cu băncile a fost ce l-a adus în România din nou pe unul dintre cei mai citați analiști financiari ai lumii, cunoscut și ca unul dintre cele mai influente personaje din piața Forex. Călătoriile sunt parte din activitatea lui ca analist al băncii daneze de investiții Saxo Bank,  însă pandemia de COVID a pus o pauză vizitelor sale în România. Ce l-a adus din nou aici ?

A fost ironic pentru toată lumea din piețele financiare ceea ce s-a întâmplat – pentru că am avut momentul crizei, în sensul în care totul se prăbușea, nimeni nu știa ce va aduce viitorul, piețele erau total disfuncționale, a existat o volatilitate totală, apoi, răspunsul în termen de politici a fost atât de masiv, de puternic, copleșitor –  combinația acestor politici monetare și de salvare a sistemului a fost exagerată”, a spus John J. Hardy, într-o discuție scurtă la cea mai recentă vizită a sa la București.

Este al treilea interviu pe care îl are cu BUSINESS Magazin: dacă în 2014 a vorbit despre predicțiile „scandaloase” ale băncii daneze de investiții, în 2017 anunța deja că ne îndreptăm spre o nouă criză, iar acum s-a axat pe felul în care evenimentele disruptive din economia globală conturează piața investitițiilor.

Din punctul lui de vedere, eforturile de salvare ale Silicon Valley Bank au reprezentat un răspuns prea entuziast în termen de politici ale autorităților. „Sunt alte lucruri care se întâmplă – există mai multe motive pentru care credem că inflația va rămâne la niveluri ridicate, nu la cele pe care le vedem în prezent, ci relativ ridicate comparativ cu nivelurile de dinainte de pandemie. Asta are legătură cu nesiguranța legată de viitorul energiei – va costa mult înlocuirea gazului natural rusesc, piața petrolului brut devine mai fragmentată în toată lumea, imperativele legate de apărare cresc cheltuielile militare, ceea ce influențează inflația, de asemenea.”

Prin urmare, Hardy este de părere că, deși își va tempera creșterea, „inflația  este aici să rămână”:„Poate va oscila mai mult, dar în general va fi la un nivel mai ridicat decât cel pe care l-am văzut cu mult înainte de pandemie.  Vom vedea o inflație volatilă, va fi o creștere de peste 3% în Europa – dacă înainte era de 5%, probabil că acum va fi de 5-7%, va fi mai ridicată decât obișnuia să fie, în mod susținut, de-a lungul timpului. Așadar, avem o convingere puternică legată de faptul că, de-a lungul timpului, inflația ar putea să scadă, dar nu se va mai normaliza, la niveluri prepandemice”. De asemenea, din punctul lui de vedere, chiar dacă inflația a fost o provocare, aceasta nu a zguduit atât de tare economia – încă:  „Credem că suntem la începutul unui nou ciclu de creditare și s-ar putea să vedem o recesiune în 1-2-3 trimestre de acum”.

1. Sunt țările din Europa Centrală și de Est de partea bună a economiei mondiale în contextul actual?

Cred că multe dintre țările Europei Centrale și de Est devin mai conectate cu țări din zona Euro, în special cu Germania, sunt țări conectate de mașinăria industrială a Germaniei. Este mai puțin situația României, sunt alte părți ale economiei României care sunt unice și puternice – mai ales când vine vorba de linia producției de alimente, dar există o mare neliniște în zona industrială a economiei Germaniei, care este o mare putere. Cum alimentezi această putere, dacă prețurile legate de energie sunt de două  sau de trei ori mai mari decât obișnuiau să fie? Economiile Europei Centrale și de Est trebuie să abordeze și să rezolve această problemă la diferite niveluri în funcție de industrie – economia Cehiei este mai conectată la asta – așa cum va evolua Europa, așa va evolua zona Europei Centrale și de Est.

2. Când va fi vârful crizei?

Nu aș vrea să îi spun criză, va fi un ciclu clasic de creditare – am întărit politicile care au impact, inflația are impact în economia reală, standardele de creditare ale băncilor cresc, ca urmare a rezultatului creșterii dobânzilor de referință, ceea ce înseamnă că este mai scump să se finanțeze, cei care economisesc s-ar putea să fie mai bucuroși să își țină banii într-un fond de investiții sau într-un fond guvernamental de trezorerie care oferă mai mult profit.

Nu m-am gândit atât de mult la un anumit moment de impact în Europa, fiindcă suntem puțin în fața curbei, dar am putea vedea un efect semnificativ cândva la finalul anului acesta și începutul anului viitor. Situația din Statele Unite ne-a luat prin surprindere: ne gândeam că economia a intrat pe un făgaș normal cu creșterile de dobândă Fed, nu este afectată activitatea economică, inflația este încă ridicată, nivelurile de activitate economică sunt încă bune – piața locurilor de muncă în special nu pare să fie influențată.

Surpriza a venit din cauza poveștii SVB – a fost un moment de trezire care a venit deodată – a fost acolo tot timpul, dar momentul realizării a venit brusc, din cauza băncii – asta a făcut finanțarea lor să fie mai scumpă. Economia este ceva comportamental – o criză se poate întâmpla, poate fi o surpriză, dar trebuie să ne întrebăm ce schimbări va aduce în comportamentul oamenilor – aceasta a demonstrat o situație care exista de mult timp –  costurile băncilor au crescut tot timpul. Recesiunea se va întâmpla tot timpul la un moment dat, de cele mai multe ori este ceea ce se întâmplă după o politică restrictivă – dar nu era ceva ce ne îngrijoram că se va întâmpla atât de curând, cum facem acum.

3. Este o situație similară cu criza din 2008-2009?

Nu, chiar deloc, fiindcă pe atunci era vorba despre o bulă speculativă, mai ales concentrată în jurul acestor mari bănci de investiții americane, care creau toate aceste instrumente în jurul real estate-ului și în special real estate-ului din piața rezidențială – prin acordarea de împrumuturi unor oameni care nu ar fi trebuit să primească niciodată acești bani și apoi disipând o parte din risc cui puteau. A fost o bulă speculativă și acele bănci nu au avut capitalul necesar să acopere aceste riscuri – ne-am învățat lecția, am oprit băncile să mai aibă genul acesta de comportament.

4. Capitalismul mai funcționează sau nu?

Felul în care autoritățile au răspuns  la situația SVB începe să contureze întrebări foarte inconfortabile despre ce înseamnă azi o bancă – dacă o bancă va fi mereu salvată, de ce ar trebui să permitem băncilor să preia riscuri pe seama plătitorilor de taxe? Nu am răspunsul pentru asta, dar riscul va fi că, dacă autoritățile intervin de fiecare dată, ne vom întreba ce mai este o bancă – de ce ar trebui să existe o bancă? Asta înseamnă că toate împrumuturile ar trebui gestionate de către stat? Nu vrem nici asta, ceea ce ar însemna o planificare în sistem centralizat – acestea sunt întrebări foarte complicate și cred că ne vom confrunta cu ele în anii ce urmează. Nu am răspunsul – dar trebuie să fii capabil să vezi că băncile eșuează – băncile au eșuat pe parcursul istoriei, iar cineva care avea 20 milioane de dolari în bancă trebuia să își asume un risc atunci când își plasa banii într-un loc. Capitalismul ar  trebui să fie despre a permite lucrurilor să eșueze – dacă nu au performat, preluăm lovitura, încercăm să ne luăm alți parteneri de încredere – altfel e planificare centrală, ceea ce aduce un set total diferit de riscuri.

5. Ce ar trebui ca oamenii să facă pentru banii lor în prezent?

Ar trebui să fie atenți cu ei – ne îndreptăm spre recesiune, spre finalul unui ciclu de creditare, s-ar putea să ne confruntăm cu o volatilitate a piețelor, în același timp însă – cred că  prețurile nominale ale activelor vor rămâne la niveluri relativ ridicate fiindcă inflația va rămâne relativ sus, așadar, aș fi poziționat mai conservator în piață, dacă aș avea obligațiuni, aș păstra obligațiunile pe 1-2-3 ani.

6. Cum au reacționat clienții voștri la incertitudinile pieței?

 Există tot felul de clienți. Există cei speculativi – când prețul unui activ scade, cumpără imediat. Există, apoi, cei care realizează că pot face un profit cumpărând titluri de trezorerie – de exemplu din Germania sau Franța – mai ales că acum avem dobânzi atractive, după ce ele nu au existat multă vreme. A fost o bulă speculativă și a crescut foarte mult numărul de clienți și participanți la piață, există oameni care au intrat pe burse pentru prima dată – indiferent dacă au avut abordarea „intru și investesc orice ar fi” sau au investit în cripto, acțiuni… Dar bula asta s-a spart și ne-am apropiat de nivelul la care eram înainte de pandemie, chiar dacă creșterea nebunească a acțiunilor companiilor de tehnologie s-a moderat doar puțin. 

7. Cum va influența inteligența artificială businessul?

Va influența businessul tuturor – nu știu cum va evolua ChatGPT, dar cred că va aduce un impact uriaș asupra a orice. Există povești anecdotice despre impactul asupra profesiilor din zona de legal, IT, vor exista noi categorii de joburi, va avea aplicații peste tot, nu îmi pot imagina ce va însemna asta, dar va avea un impact semnificativ – este un game changer. Va fi nevoie de mai multe putere în materie de computere, așa că există o concentrare pe businessurile axate pe producția de procesoare (nu e o recomandare, e un comentariu neutru); îi încurajez pe oameni să citească tot ce pot pe această temă.

8. Când investim și ce abordare ar trebui să avem asupra riscurilor de investiții?

Când toată lumea speculează într-un ritm haotic, atunci trebuie să îți reduci și tu riscurile – să mitighezi riscurile – când toată lumea „se ascunde sub masă” și se teme de viitor, atunci e bine să investești – fii foarte conștient de mediul în care ești și legat de ceea ce face turma – asta ar fi perspectiva mea referitoare la această întrebare.  

Carte de vizită:

1. John Hardy este o prezență constantă, ca invitat sau comentator, în emisiunile realizate de Bloomberg și CNBC și a fost numit unul dintre cele mai influente personaje din piața Forex în 2008;

2. A ajuns aici după un traseu atipic: a absolvit Universitatea din Texas în 1995, obținând o diplomă în istorie europeană, și, după o perioadă în care a locuit în Germania, pentru a studia limba germană, iar apoi în Rusia, unde a învățat rusa, Hardy s-a dedicat în totalitate pasiunii sale pentru economie;

3. Din 2002, s-a alăturat Saxo Bank, „când banca avea circa 100 de angajați”, iar din 2004 s-a mutat în departamentul de strategie al FX. În prezent, Saxo Bank este de zece ori mai mare decât la angajarea lui, iar Hardy este responsabil cu actualizarea comentariilor de zi cu zi de pe piețele valutare ale Saxo Bank discutând politicile Băncii Centrale și tendințele macroeconomice.