Ce proiecte de infrastructură vor schimba fața Capitalei

2011 a fost anul Pasajului Basarab și al stadionului Arena Națională, fostul Lia Manoliu, două proiecte cu o valoare de peste 400 de milioane de euro care au schimbat destul de mult percepția bucureștenilor asupra orașului în care locuiesc. 2012 va fi anul Pasajului Pipera, al Bibliotecii Naționale și al parcării de la Universitate.

Unele proiecte sunt mai mici, așa cum este cazul parcării subterane ce va fi construită la o aruncătură de băț de Universitate, altele sunt proiecte mari, de zeci sau chiar sute de milioane de euro. Biblioteca Națională, mall-ul cultural de peste 100 de milioane de euro ce găzduiește o arhivă de 12 milioane de volume, a fost deschisă recent publicului, fiind astfel prima mare inaugurare din Capitală în acest an. Următoarea ar trebui să fie Pasajul Pipera, care, deși nu este la fel de impresionant și de scump ca Pasajul Basarab, va ajuta la decongestionarea fluxurilor de circulație din zona stației de metrou Aurel Vlaicu. Pasajul Pipera, a cărui construcție a început în octombrie 2010, trebuia finalizat la sfârșitul anului trecut, însă termenul a fost depășit, primarul general Sorin Oprescu anunțând mai multe date de finalizare în ultimele 4-5 luni.

Săptămâna trecută, Oprescu a spus că pasajul situat în nordul Capitalei ar urma să fie gata “în câteva zile”, însă nu a precizat concret ce înseamnă acest termen. “În câteva zile va fi gata și vom da drumul circulației. (…) Nu ne împiedică nimic altceva să dăm drumul la pasaj, doar să terminăm localele (străzile adiacente – n.red.). Era o nebunie să dăm drumul la circulație, să se producă conflict de circulație la Caramfil (bulevardul Nicolae Caramfil – n. red.), la coborârea de pe pod. Iarăși, cei care veneau pe Barbu Văcărescu nu puteau să facă dreapta să intre spre Pipera pe locală”, a spus Oprescu în timpul unei inspecții făcute în prima parte a săptămânii trecute la Pasajul Pipera.

Circa 48.000 de mașini ar urma să circule zilnic pe fiecare sens de mers al Pasajului Pipera, care a costat circa 140 de milioane de lei (33 de milioane de euro). Miza finalizării pasajului o constituie faptul că acesta este construit într-o zonă cu aproape 200.000 de metri pătrați de birouri în care lucrează peste 15.000 de angajați ai unor companii precum Renault Technologie Roumanie, Oracle, DHL, Volksbank, PricewaterhouseCoopers, RBS, Huawei sau Colgate-Palmolive.

Dacă deschiderea circulației pe Pasajul Pipera întârzie de ceva luni, la doar o aruncătură de băț, pe Calea Floreasca, un alt proiect, de această dată privat, crește de la zi la zi. Este vorba de turnul de birouri Sky Tower, dezvoltat de Raiffeisen Evolution și construit de Strabag, care se înalță, în medie, la fiecare șase zile cu un nou etaj. Tot anul acesta ar urma să fie gata și parcarea subterană de la Universitate, o investiție de 13 milioane de euro la care se lucrează, dar care probabil va fi întârziată câteva luni, ținând cont de modul cum arată șantierul în prezent.

Oprescu spunea în toamna anului trecut că parcarea de 420 de locuri va fi gata în mai 2012. La 100 de metri distanță, și Teatrul Național a intrat în reabilitare încă de anul trecut, dar ar urma să fie gata în 2013, când se vor împlini 40 de ani de la darea în folosință a clădirii. Numărul locurilor în sălile de spectacol va fi aproape dublat, de la 1.720 la peste 3.100. Firmele Aedificia Carpați, controlată de omul de afaceri Petre Badea, și Romtest Electronic, controlată de omul de afaceri Ion Tudoran, reabilitează clădirea Teatrului Național pentru circa 50 de milioane de euro.

Ceva mai la nord de Capitală, se fac lucrări și la Aeroportul Henri Coandă-Otopeni, momentan singura poartă aeriană din București, după ce Ministerul Transporturilor a hotărât să mute în urmă cu mai bine de o lună zborurile avioanelor low-cost de pe Băneasa pe Otopeni. Aeroportul Henri Coandă va fi extins din vară cu încă 19.600 de metri pătrați și va avea alte 52 de noi ghișee de check-in, precum și alte 8 noi porți pentru zboruri Schengen, în urma unei investiții de circa 62 de milioane de euro ce va fi gata în iulie. Și anul trecut aeroportul a trecut printr-o extindere, suprafața construită a acestuia practic triplându-se de la aproape 8.000 de metri pătrați la puțin peste 24.500 de metri pătrați.