Ce priorități financiare avem și ce bani sunt disponibili pentru acestea

Chiar și în condițiile în care costul vieții de zi cu zi atârnă tot mai greu în balanță, românii au un interes foarte clar definit pentru a pune bani deoparte, iar motivele “serioase” ocupă, cel puțin la nivel declarativ, locuri de cinste. Abia spre capătul inferior al listei se regăsesc preocupările pentru distracții, călătorii, îmbrăcăminte sau renovarea locuinței. Chiar dacă în urmă cu numai câțiva ani creditele pentru vacanțe nu erau o raritate.

“Să aibă o rezervă de bani în cazul în care am o problemă serioasă de sănătate” este principala prioritate pentru 13,4% dintre români. În top se mai plasează siguranța financiară pentru cei dragi, în caz de deces, 12,9%, sau o rezervă financiară în cazul pierderii locului de muncă (11,6%), arată un studiu realizat de GfK pentru Axa Asigurări. Pe aceeași listă a priorităților financiare mai figurează și cumpărarea sau construcția unei case (9,2%), asigurarea unui spațiu de locuit pentru copii (10,1%) sau finanțarea unei afaceri proprii (8,4%).

În cazul veniturilor suplimentare, interesul pentru economii sau investiții ocupă primul loc, conform aceluiași studiu, care a vizat persoane cu vârsta între 20 și 49 de ani, studii cel puțin de nivel mediu, cu un venit personal net de peste 200 de euro pe lună. Pe aceeași listă a planurilor atunci când apare un venit suplimentar, următoarea poziție este ocupată de rambursarea totală sau, după caz, parțială a unui împrumut sau datorii, în vreme ce a treia poziție revine planurilor de vacanță. Mult mai puțini (doar 39% dintre participanții la studiu) au declarat că în cazul în care ar primi, în mod neașteptat, 1.000 de euro, i-ar folosi pentru a face donații sau cadouri. Alte 55 de persoane spun că ar folosi acești bani pentru plata unui curs sau a unui program de masterat.

În aceste condiții totuși, studiul arată că mai mult de jumătate (57%) dintre respondenți nu au economisit niciodată în perioada martie 2011 – martie 2012. Iar dintre cei care au pus bani deoparte, doar 9% au făcut acest lucru în fiecare lună, cel mai adesea fiind vorba de situații întâmplătoare. Iar așteptările pentru următoarele 12 luni se exprimă în procente relativ similare: 53% dintre respondenții studiului nu cred că vor economisi niciun leuț și numai 7% consideră că vor reuși să agonisească doar o singură dată în intervalul menționat.

Pe lângă scăderea puterii de cumpărare, peste jumătate dintre români cred că banii se devalorizează prea repede pentru a merita să economisească sau să investească pe termen lung. Iar atunci când își aleg o modalitate de economisire și investiție, 81% din respondenții studiului cred că este important să aibă acces rapid la economii în caz de nevoie. Totuși, pentru cei care își constituie rezerve – indiferent de motivații – cei mai mulți (32 dintre cei 1.000 de participanți la studiu) reușesc să economisească 10% din venitul lunar net. Și numai 14 dintre cei 1.000 de respondenți pot pune deoparte peste 30% din banii pe care îi încasează lunar.

Ca modalități de economisire, depozitele cu termen fix sau conturile de economii sunt preferate, în continuare, fiind urmate de investițiile în terenuri, case sau apartamente. Pe lângă acestea, sunt considerate atractive, profitabile și sigure – de către 15% până la 33% dintre respondenți – și investițiile în propria afacere sau metale prețioase. Alte tipuri de instrumente pentru economisire și investiție au convins mai puțin clienții, iar pe această listă se înscriu fondurile de investiții, obligațiunile sau asigurările de viață cu componentă investițională. Aproape două treimi (63%) dintre participanții la cercetarea GfK consideră că în alegerea unui instrument de economisire cel mai important lucru este profitul și doar 14% cred că factorul primordial este lipsa riscurilor. Cât privește asigurările de viață, 45% dintre respondenții aceluiași studiu consideră că limbajul asigurărilor este mult prea complicat.

46% dintre respondenți nu sunt familiarizați aproape deloc cu asigurările de viață cu componentă investițională, iar 37% cunosc foarte puține despre acest tip de asigurări. Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.000 de persoane la cererea companiei Axa, care anul trecut și-a extins operațiunile în România. Asigurătorul și-a crescut numărul de agenții de la 41 în 2011 la 52 în prezent și intenționează să ajungă la 58 până la sfârșitul anului. AXA Asigurări a înregistrat în 2011 o creștere a primelor totale subscrise de 22% față de 2010.

Violeta Ciurel, care a preluat mandatul de CEO al AXA Asigurări în urmă cu circa un an, caracterizează acest interval drept “intens, cu multe decizii”, în care a acționat pe mai multe fronturi în același timp: formarea și dezvoltarea echipei, lansarea brandului AXA, revizuirea portofoliului existent și dezvoltarea de noi oferte, îmbunătățirea proceselor de administrare a portofoliului existent de clienți. “Chiar dacă suntem condiționați și de piață, strategia noastră de dezvoltare rapidă vizează creșterea cotei de piață astfel încât, până în 2015, să fim în topul jucătorilor locali în piața asigurărilor de viață din punct de vedere al achiziției de noi clienți”, declară Violeta Ciurel. Ea s-a întors în România pentru a prelua managementul asigurătorului, după ce în urmă cu opt ani, în 2004, când era CEO al ING Asigurări, plecase la Amsterdam pentru o poziție la sediul central.