Ce planuri de modernizare are Trezoreria

Ce efecte ar obține Trezoreria prin folosirea unor astfel  de instrumente? Obiectivele urmărite sunt reducerea riscului de refinanțare, îmbunătățirea lichidității, diminuarea costurilor de tranzacționare, creșterea transparenței și diversificarea și extinderea bazei de investitori.

„În funcție de finalizarea cadrului procedural și operațional privind operațiunile pe piață secundară la nivelul BNR se are în vedere utilizarea operațiunilor de tipul răscumpărărilor anticipate sau preschimbărilor de titluri de stat, în scopul facilitării procesului de refinanțare a seriilor cu volume mari acumulate, care devin scadente, și a accelerării procesului de creare a unor serii de titluri de stat de tip benchmark lichide“, se arată în raportul care însoțește proiectul de buget pentru 2017.

Iar licitațiile aferente operațiunilor de răscumpărare anticipate (buy back) și de preschimbare a titlurilor de stat (bond exchanges) ar urma să se realizeze prin utilizarea platformei electronice dezvoltate de către BNR pentru licitațiile aferente pieței primare.

Trezoreria statului promite că începând cu 2017 vor fi implementate cerințele minime obligatorii de formare a prețului (market-making) pe platforma electronică de cotare și tranzacționare (E-Bond) dedicată dealerilor primari care va contribui la creșterea transparenței cotațiilor și, implicit, a formării prețurilor aferente titlurilor de stat, asigurând premisele reducerii costurilor de tranzacționare pentru participanții din piața secundară. Oficialii din Finanțe au vorbit de mai mulți ani despre acest proiect, menit să crească lichiditatea și adâncimea pieței titlurilor de stat, însă pregătirile s-au împotmolit de mai multe ori.

În vederea utilizării instrumentelor financiare derivate (swap valutar și swap pe rata de dobândă), pentru crearea cadrului legal, procedural și tehnic, Ministerul Finanțelor, prin Direcția Generală de Trezorerie și Datorie Publică, beneficiază de asistență tehnică din partea Trezoreriei Băncii Mondiale în cadrul unui proiect pe o perioadă de 18 luni, aflat în perioada de implementare. (Proiectul este finanțat din Fondul Social European în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020 „pentru implementarea proiectului cu tema «Dezvoltarea capacității de administrare a datoriei publice guvernamentale prin utilizarea instrumentelor financiare derivate»“, după cum scrie în raportul la proiectul de buget.)

Piața titlurilor de stat a evoluat foarte lent chiar și după intrarea României în Uniunea Europeană. De-abia în 2011, după alte discuții îndelungate, BNR a început să publice zilnic ratele de referință (fixing) pentru titlurile de stat în lei.

Și pentru populație…titluri de stat

După mai mulți ani de tergiversări, Finanțele au reluat în cele din urmă lansarea titlurilor de stat pentru populație, urmărind lărgirea bazei de investitori pentru cele emise pe piața internă. Titlurile de stat nu au mai reprezentat în ultimul deceniu un plasament vizibil pentru marea masă a populației, după ce Ministerul Finanțelor a renunțat în 2005 la emisiunile dedicate persoanelor fizice. Ministerul Finanțelor din România inițiase emiterea titlurilor de stat destinate populației începând cu anul 1999.

În 2015, Finanțele au reluat emisiunile de titluri de stat pentru populație, însă valoarea nominală ridicată, de 1.000 de lei pe titlu, alături de procedura complicată de subscriere prin care investitorul trebuia să aleagă dobânda dintr-un interval au făcut ca subscrierile să fie reduse. În 2015, 1.236 persoane fizice au cumpărat 64.999 de obligațiuni de stat, scoase la vânzare de Ministerul Finanțelor, fiecare titlu de stat având o dobândă de 2,15% pe an și o maturitate de doi ani.

După ce emisiunea din 2015 nu a avut foarte mult succes, fiind subscrisă doar în proporție de 65%, anul trecut, Ministerul Finanțelor s-a hotărât să reducă valoarea nominală a titlurilor de stat pentru populație de 10 ori, până la 100 de lei, pentru a face oferta mai atractivă pentru micii investitori. Finanțele au decis să vândă către populație 100.000 de titluri de stat, cu o dobânda anuală de 2,15% și cu o maturitate de doi ani, valoarea totală a emisiunii fiind de 100 mil. lei.

Dobânda oferită de stat nu pare foarte ridicată, dar este dublă față de procentul bonificat de bănci la depozitele bancare ale populației în lei. În plus, investiția în titluri de stat prezintă avantajul că este sigură, este scutită de impozit și dacă titlurile sunt vândute înainte de maturitate, investitorul nu își pierde dobânda, cum se întâmplă în cazul depozitelor bancare. Populația a cumpărat în 2016 de șapte ori mai multe titluri de stat față de valoarea anunțată inițial. Ministerul Finanțelor a atras
735,26 mil. lei prin emisiunea de anul trecut din cadrul Programului Fidelis, ediția Centenar, față de 100 mil. lei cât a anunțat inițial. În cele trei săptămâni de subscriere, cererea a fost mare, peste 20.000 de persoane fizice cumpărând titluri de stat, de 16 ori mai multe față de 2015.