Ce planuri are cel mai mare retailer multiformat din România
„Românul își face cumpărăturile peste tot. Când are o listă lungă de shopping, merge la hipermarket; dacă are de cumpărat doar fructe, legume sau alte produse proaspete, alege supermarketul, iar dacă a uitat ceva, coboară la magazinul de proximitate de la parterul blocului.” Și apoi mai e și online-ul.
Așa își începe Jean Baptiste Dernoncourt povestea despre consumatorul de astăzi. Dernoncourt este executivul francez care conduce de mai bine de trei ani operațiunile locale ale grupului Carrefour în România. Un total de circa 290 de magazine sub mai multe formate (hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate și online), cu afaceri estimate la 1,7-1,8 mld. euro anual.
„Suntem cel mai mare retailer multiformat din România”, adaugă el. Într-adevăr, liderul comerțului modern este grupul german Kaufland, însă acesta are pe piața locală doar lanțul de hipermarketuri cu același nume.
Francezii au ales să atace piața pe mai multe fronturi simultan. De altfel, în România există și formatul Supeco, un mix de discounter și cash & carry, însă acesta este operat separat și are și un management diferit pe piața locală, deși internațional este tot parte a grupului Carrefour.
Dernoncourt conduce operațiunile a trei companii principale. Cea mai mare ca business este Carrefour România, care administrează lanțul de hipermarketuri cu același nume, magazinul online; divizia este responsabilă și cu alimentarea magazinelor de proximitate în franciză: Express (în zona urbană) și Contact (în zona rurală). Tot executivul francez administrează și Artima și Columbus Operational, prima fiind compania care operează supermarketurile Market, iar cea de-a doua magazinele Billa, care vor deveni în acest an tot Market.
„Prin achiziția Billa ne-am întărit poziția pe segmentul magazinelor mici, respectiv pe supermarketuri și proximitate”, adaugă Jean Baptiste Dernoncourt. În decembrie 2015, Carrefour a anunțat că a preluat operațiunile Billa România într-o tranzacție estimată de piață până în 100 mil. euro. Billa, rămas cel mai mic retailer din perspectiva cifrei de afaceri, avea circa 85 de magazine și rulaje de peste 300 mil. euro. Tranzacția a primit acordul Concurenței în iunie 2016, iar apoi a început procesul de integrare. Aceasta nu a fost prima tranzacție a Carrefour pe piața locală, însă a fost de departe cea mai mare. Anterior, francezii mai cumpăraseră și alte rețele mai mici, plus lanțul de supermarketuri Artima în 2007, care atunci număra circa 20 de spații. La momentul acela, francezii intrau pe segmentul magazinelor mici după circa șase ani de la lansarea pe piața din România în 2001 cu un hipermarket în cartierul Militari din Capitală.
„Până să primim acordul de la Consiliului Concurenței nu am avut voie să avem niciun contact cu echipa Billa, astfel că abia în vara anului trecut am început discuțiile.” Primul pas a fost lansarea unei campanii pentru informarea angajaților Billa. În total, 3.000 de oameni. „Am lansat o caravană cu care am mers prin toate magazinele Billa pentru a-i informa pe angajați că vrem să rămână cu noi.” Deși nu oferă cifre, Jean Baptiste Dernoncourt afirmă că majoritatea a decis să rămână, deși culturile organizaționale ale celor două companii sunt diferite. Astfel, cu cei aproape 3.000 de angajați noi, Carrefour s-a apropiat de 17.000 de salariați în prezent, cifră care poziționează grupul pe locul secund în retailul alimentar (după Kaufland) și în topul celor mai mari angajatori privați din economie.
„Continuăm să angajăm pentru că pe lângă integrarea Billa deschidem și magazine proprii în ritmul anilor anteriori, pe toate formatele”. Compania a deschis în anii anteriori peste 20 de magazine pe an, însă a și închis spații. Magazinele de proximitate sunt deschise în franciză, iar pe segmentul hipermarketurilor numărul de deschideri a variat între unul singur și trei, cele mai multe fiind bifate anul trecut. Totuși, cifrele sunt departe de anii de boom, când se inaugurau și zece hipermarketuri noi în fiecare rețea. Diferențele sunt date de aglomerarea pieței, comerțul modern apropiindu-se de 2.000 de magazine sub mai multe formate. Mai mult, în această perioadă și comportamentul de consum s-a schimbat. Dacă în anii 2006-2008 cumpărăturile erau în mod tradițional realizate la hipermarketuri, unde românii mergeau la final de săptămână să își umple coșurile, acum proximitatea s-a dezvoltat și joacă un rol important. Apropierea de casă sau de birou a devenit un factor-cheie în procesul de shopping pentru cumpărăturile de zi cu zi.
„Cred că suntem într-o perioadă în care, cu cât acoperi mai multe formate cu atât ești mai avantajat. Românii merg în toate magazinele, pentru că din fiecare cumpără altceva. (…) Ne-am extins în proximitate.” O nouă direcție de dezvoltare va fi online-ul, despre care Jean Baptiste Dernoncourt afirmă că va crește în următorii ani, pentru că potențial există. Din nou însă, se ferește să ofere cifre pentru piața locală. Afirmă doar că cea mai mare pondere a online-ului în comerțul alimentar este în Marea Britanie: 5%.
Pe piața locală, cifrele sunt mult mai mici, însă retailerii se pregătesc din timp pentru schimbarea dramatică a obiceiului de consum, de aceea Carrefour a fost unul dintre pionierii din domeniu. A lansat în 2013 un magazin propriu online și treptat extinde aria de livrare și categoriile de produse. Alți retaileri au ales fie un model mixt (comandă online și ridicare din magazin, în cazul Cora) sau un parteneriat cu jucători din domeniu (Mega Image și eMag).