Home Transporturi Ce mai pot taxa companiile aeriene low-c...
Transporturi

Ce mai pot taxa companiile aeriene low-cost - profituri mari din rucsacul mic

Aproape un milion de pasageri vor plăti mai mult pentru un bilet de avion după ce compania aeriană low-cost Wizz Air a decis să facă un ban în plus și din bagajele de mână. Cine are de câștigat și cine are de pierdut?

Ce mai pot taxa companiile aeriene low-cost - profituri mari din rucsacul mic
Ce mai pot taxa companiile aeriene low-cost - profituri mari din rucsacul mic · Foto: Business Magazin

“NE AȘTEPTĂM CA ȘI ALȚI OPERATORI SĂ ADOPTE NOUA POLITICĂ DE BAGAJE PE CARE AM ALES SĂ O IMPLEMENTĂM”, spunea odată cu anunțul schimbării Daniel de Carvalho, portughezul care conduce comunicarea maghiarilor de la Wizz Air. Mai exact, cel mai mare operator aerian din România, după volumul de pasageri transportați, a ales să taxeze bagajul tradițional de mână, altădată gratuit, cu cel puțin zece euro. Dimensiunile permise pentru bagaj au scăzut, astfel că trollerul de mici dimensiuni trebuie înlocuit cu un mini-rucsac sau cu o geantă de laptop, care încă pot fi transportate gratuit. Categoria celor care zboară cu rucsac este însă cvasiinexistentă în România, astfel că cei mai mulți pasageri ai Wizz Air intră în categoria celor care vor zbura cu bani în plus. Noua taxă a fost prezentată alături de reducerea tarifelor pentru toate zborurile cu cinci euro, ca strategie de marketing, prin care compania “împarte economiile obținute” din economisirea combustibilului prin scăderea greutății bagajelor. Cei de la Wizz se așteaptă ca pasagerii să transporte cu 20% mai puține bagaje în cabină, ceea ce s-ar traduce, după cum explică de Carvalho, prin mai mult confort, o îmbarcare mai rapidă, dar mai ales print-o reducere de 500 de tone de combustibil consumat anual pentru fiecare zbor, respectiv 450.000 de euro. Oficialii anticipează că circa un sfert dintre călători vor alege să plătească pentru un astfel de bagaj, ceea ce se traduce prin venituri suplimentare de aproape opt milioane de euro. Anterior, circa o treime călătoreau cu bagajul de mână mare pe ruta test Londra-Katowice, mai puțin reprezentativă pentru piața românească date fiind obiceiurile de zbor ale polonezilor, diferite față de ale românilor. “Credeam că mulți pasageri vor migra și vor înlocui bagajul de mână cu unul de cală, pentru o diferență de cinci euro, însă după testele făcute, am văzut că nu s-a întâmplat așa”, explică de Carvalho, sugerând ipoteza unei schimbări de comportament. Primele rezultate sunt așteptate abia în jumătate de an, când vor apărea cifre legate de creșterea profitabilității – “e evident că beneficiile sunt clare: greutatea din avion va scădea, punctualitatea va crește, vom încasa mai mulți bani, însă vom reduce și tariful biletelor”.

A NICI O SĂPTĂMÂNĂ DUPĂ ANUNȚUL CONCURENȚILOR MAGHIARI, COMPANIA BLUE AIR, al treilea transportator aerian din România, după numărul de pasageri, după Wizz Air și TAROM, a mărit limita de greutate a bagajului de mână gratuit de la șapte la zece kilograme, invocând “întâmpinarea nevoilor celor care aleg să călătorească în Europa”. Mirela Tudorache-Secan, directorul de marketing al Blue Air, spune că operatorul a decis să păstreze standardele internaționale legate de dimensiunea bagajelor și, deci, să nu le taxeze, așadar se așteaptă să câștige cotă de piață mai ales în rândul pasagerilor care aleg să zboare pentru câteva zile în city-breakuri.

OSTUL INTRODUCERII UNEI TAXE PENTRU BAGAJELE DE MÂNĂ ESTE DE FAPT TESTAREA MODELULUI DE AFACERI PE CARE ÎL PRACTICĂ OPERATORII LOW-COST. Liniile aeriene low-cost cele mai performante la acest capitol reușesc să genereze și 20-30% din venituri din astfel de servicii în timp ce în cazul liniilor aeriene tradiționale, care au un model de afacere dife-rit, această cifră este în jur de 3% în medie. Asta înseamnă, după cum explică Szabolcs Nemes, consultant în cadrul Roland Berger, că operatorii low-cost încearcă găsirea unor noi elemente menite să genereze venituri suplimentare, iar noua taxă percepută de Wizz Air nu se leagă neapărat de vreun eveniment, financiar sau de altă natură, petrecut în ultima perioadă și nici de o încercare de a reduce consumul de combustibil. Această modalitate de taxare nu este foarte răspândită în rândul altor companii, (cele două exemple existente sunt din America de Nord – Spirit Air-lines și Allegiant Airlines), iar decizia operatorului este una curajoasă, care va induce într-o primă fază o reacție de așteptare în rândul celorlalți jucători. “E destul de probabil să se inducă un comportament mai rațional în rândul unor pasageri, dar obiceiul de a renunța la bagajul de mână tradițional care să fie înlocuit cu unul și mai mic e dificil de schimbat”, rezumă Nemes.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună