Ce lecție trebuie să învățăm din scandalul morfinei

“Să închizi o companie cu 15 oameni nu e o tragedie la fel de mare cu cea a uneia cu producție industrială”, spune Dragoș Damian, CEO al Terapia-Ranbaxy și președintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România, care grupează 14 companii ce contribuie anual cu 1,5% din PIB și asigură 8.000 de locuri de muncă directe și alte 15.000 indirecte. Șeful genericelor face trimitere la motivația din spatele suspendării activității importatorului de morfină Mundipharma, respectiv introducerea taxei clawback, prin care producătorii de medicamente plătesc diferența dintre bugetul alocat de stat și consumul real.

Menținerea taxei clawback în forma actuală poate avea consecințe economice și sociale grave, în primul rând pentru populație, prin dispariția totală de pe piață a unor medicamente sau limitând accesul populației la medicamente cu prețuri rezonabile, cât și pentru companiile producătoare de medicamente generice”, susține Damian. Potrivit producătorilor, în forma actuală, taxa este “injustă și ilegală” pentru că are ca bază de impozitare prețul de raft, care include adaosul distribuitorului, adaosul aplicat de farmacii și TVA. Decizia importatorului Mundipharma s-a bazat pe înăsprirea considerabilă a condițiilor de desfășurare a activității pe piața farmaceutică românească, pe creșterea considerabilă a expunerii la riscuri financiare, precum și pe creșterea nesustenabilă a nivelului de taxare.

Mai concret, cauzele care au determinat această decizie au fost: perioada de peste cinci ani de când listele de medicamente compensate și gratuite nu au fost completate cu molecule noi, prețurile impuse la nivel minim european, referențierea prețurilor produselor originale la cele generice, introducerea pe listele de gratuite și compensate a unor produse care, deși nu se află la dispoziția reală a pacienților, au avut ca efect creșterea coplății suportate în fapt tot de către companie, prelungirea termenelor de încasare a banilor de către producători la peste 300 de zile și în final taxa clawback, se arată în motivația transmisă de Asociația Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

Cele mai expuse riscului dispariției ar fi, pe de-o parte, medicamentele foarte ieftine, pe care producătorii le retrag din cauza profiturilor neglijabile pe care le aduce comercializarea lor, dar și doctoriile companiilor extrem de nișate, similare unor companii precum Mundipharma, caz în care s-ar putea crea din nou minusuri de aprovizionare în farmacii și spitale, până la înlocuirea cu produse similare. Per total e vorba de 30-40 de medicamente care nu mai sunt aduse la noi în România și alte zeci de oncologice ieftine care ar urma să dispară. Dintre moleculele care lipsesc din piață fac parte dactinomicina, vinblastina, dacarbazina, vincristina și eutiroxul, destinate tratamentelor oncologice la scară largă. “Medicamentele pentru boli cronice nu sunt afectate de termenele de plată lungi, însă multe din ele dispar prin exporturi paralele, dat fiind că România are cele mai mici prețuri din UE”, adaugă Damian.

De cealaltă parte, autoritățile spun că vina e în altă parte, iar piața e liberă, așa că nemulțumiții pot pleca oricând. “Oriunde în Europa o firmă poate să retragă anumite medicamente de pe piață. Nu poate fi sancționată pentru acest lucru, statul nu poate interveni. CNAS nu are niciun contract cu producătorii, singurele contracte sunt cu farmaciile”, spunea șeful Casei de Asigurări, Lucian Duță, negând practic argumentele producătorilor: ” Firmele nu au anunțat că pleacă din cauza plăților întârziate și nu există niciun semnal că ar pleca de pe piața din România din cauza clawbackului”. Dacă Duță neagă vehement plecarea vreunei companii, situație ce-i drept puțin probabilă în următoarele luni, dat fiind potențialul ridicat al consumului pe piața locală, minis-trul sănătății nu a văzut nicio criză. Sau dacă a văzut-o, a fost “artificială și falsă”. În cazul morfinei existau alternative, spune ministrul, fără să înțeleagă de ce medicii nu au identificat în timp util celelalte opțiuni de tratament. Una peste alta, producătorii spun că investiții de sute de milioane de euro vor fi puse în așteptare sau vor fi anulate, pentru că nu pot stabili planuri de afaceri pe termen mediu și lung fără a cunoaște valoarea exactă și durata de aplicare a taxei definită de către FMI drept “temporară”. “La un moment dat presiunea e atât de mare încât de la centru se poate decide că profitabilitatea sau predictibilitatea nu mai pot fi asociate cu piața locală”, conchide Regis Lhomme, președintele ARPIM, adăugând că unii înțe-leg, iar alții nu și de aceea vom păși pe nisipuri mișcătoare și în perioada următoare, fără să știm ce medicamente dispar și când.