Ce își comandă românii cel mai des prin aplicațiile de livrare de mâncare

„Dacă în trecut ne uitam foarte mult la educarea pieței, acum suntem orientați mult mai mult pe scalabilitate, pe detalii – clienții devin mult mai sofisticați, au așteptări mai mari, intră din ce în ce mai mult în joc calitatea serviciului pe care îl oferi”, descrie Andreea Petrișor piața serviciilor de comenzi online de mâncare, cu care s-a familiarizat recent. La 31 de ani, după aproximativ opt ani petrecuți în domeniul consultanței, este, din ianuarie 2019, managing director al platformelor de livrare de mâncare foodpanda și hipMenu, ambele aflate în portofoliul grupului internațional  Delivery Hero.

Lansate pe piața locală în 2013 (foodpanda a început în București, hipMenu a fost lansată la Cluj de doi antreprenori locali), cele două platforme funcționează ca o interfață între client, restaurante și partenerii livratori. Partenerii, respectiv restaurantele, pot beneficia prin intermediul acestora fie doar de platformele de comandă, situație în care își folosesc propriii livratori,  cât și pentru întreaga parte de logistică, ce include asigurarea personalului livrator de către reprezentanții celor două platforme. 

Foodpanda și hipMenu sunt prezente în 12 orașe din România: „Acoperim 50% din populația urbană la nivel de țară; avem peste 1.000 de restaurante partenere și vrem să ajungem la 2.000”. Până la finalul anului și-au propus să ajungă însă în 20 de orașe; potrivit Andreei Petrișor, le țintesc pe cele cu peste 50.000 de locuitori.

Managing directorul Delivery Hero este discret în ceea ce privește informațiile financiare referitoare la rezultatele de pe piața locală ale celor două platforme, în contextul în care compania mamă este listată la bursa din Frankfurt, însă, potrivit celor mai recente date publicate pe site-ul Ministerului de Finanțe, din 2017, foodpanda înregistra venituri de 4,1 milioane de lei, iar veniturile hipMenu se situau, înainte de integrarea în Delivery Hero, la aproximativ 4,7 milioane de lei. 

„Românii încep să comande din ce în ce mai multă mâncare; nu este o piață atipică, în sensul în care și în străinătate este la fel, chiar și în ceea ce privește preferințele de consum, poate sunt mici diferențe internațional vs. local, dar, per total, piețele sunt asemănătoare. Ce diferă foarte mult este gradul de maturitate a pieței sau gradul de obișnuință, în sensul în care în România suntem la început de drum.” Totuși, piața este din ce în ce mai matură, cu din ce în ce mai mulți clienți care se orientează către acest tip de servicii. Potrivit Andreei Petrișor, numărul total al comenzilor a înregistrat o creștere de 130% față de anul anterior.

„Dacă în urmă cu un an aș fi zis că piața de food delivery este la început, clienții principali sunt millennials sau segmentul angajaților din corporații, acum deja vedem că lucrurile acestea se schimbă, vorbim despre o piață din ce în ce mai matură, o piață care începe să înțeleagă ce înseamnă sistemul de food delivery, despre un mediu competitiv mult mai agresiv, iar toate lucrurile acestea schimbă un pic regulile jocului”, observă Petrișor. 

Ea pune preferința clienților de a comanda prin astfel de platforme și nu direct la restaurant pe seama transparenței și flexibilității primite astfel – clientul poate să vadă permanent ce se întâmplă cu comanda lui, în cât timp ajunge aceasta, de pildă. „Noi facilităm procesul și relația dintre restaurante și clientul final: clientului îi oferim diversitate, iar restaurantului, o bază mult mai largă de potențiali clienți. Când vine vorba despre restaurante, potrivit Andreei Petrișor, odată ajunse pe platformă, acestea înregistrează creșteri ale vânzărilor de cel puțin 10%.
„O tendință care se observă în continuare este preferința oamenilor pentru mâncarea internațională: 80% dintre comenzi țin de bucătăria internațională, iar 20% sunt pentru mâncarea românească. Când vorbim despre bucătăria internațională, aproape jumătate rămâne în continuare pizza”, descrie ea principalele tendințe observate pe piața livrărilor de mâncare. Ea pune această segmentare pe seama structurii tradiționale a românilor: le place să gătească, iar atunci când gătesc, gătesc produse tradiționale, motiv pentru care atunci când comandă, mizează pe alte tipuri de bucătărie. Alte tendințe pe care le observă se referă la rafinarea gusturilor românilor. „Se dezvoltă o bucătărie mai exotică – asiatică sau latino-americană – și, de asemenea vedem un trend din ce în ce mai mare de orientare către produsele naturale, bio.”

Nici valoarea bonului mediu nu a suferit mari schimbări de-a lungul timpului: „Valoarea comenzii rămâne mai mult sau mai puțin constantă, crește ușor de-a lungul anilor, dar rămâne în jur de 35-65 de lei pe comandă, la nivel național. Sunt diferențe și între orașe, în momentul în care vorbești despre o comandă în București, valoarea medie este de 65 spre 70 de lei, când vorbești despre celelalte orașe mari, cum ar fi Clujul, Timișoara, valoarea este tot de circa 60 de lei. În orașele mici în care ne aflăm ne situăm puțin sub media națională.” Printre cele mai mici orașe în care compania este prezentă se numără Piteștiul și Craiova. Chiar dacă afacerile din România ocupă o pondere mică în cele ale grupului internațional, care, potrivit celor mai recente informații publice financiare, au ajuns la 687 de milioane de euro, în creștere cu 64,6% față de anul anterior, potrivit Andreei Petrișor „dobândim o importanță strategică din ce în ce mai mare prin faptul că ne dezvoltăm foarte mult”.

Cel mai recent raport financiar al companiei arată că Orientul Mijlociu și Africa de Nord sunt responsabile de aproximativ jumătate din veniturile grupului (ajungând la 316,4 milioane de euro), operațiunile din Asia generează afaceri de 192,5 milioane de euro, în Europa, de 115,9 milioane de euro, iar în nordul și sudiul Americii, de 62,1 milioane de euro. Businessul din Germania a fost recent vândut către olandezii de la Takeaway.com în schimbul a 930 de milioane de euro (așteptând, potrivit celor mai recente declarații din presă, aprobarea tranzacției). Reprezentanții grupului au declarat și că nu vor muta sediul central din Berlin, chiar dacă nu au operațiuni acolo.
Competiția pe piața de comenzi online pentru mâncare este din ce în ce mai acerbă, deopotrivă la nivel internațional și pe piața locală, cu jucători precum Uber Eats și Glovo care au intrat pe acest segment. Unul dintre principalii competitori ai Delivery Hero, prezent și pe piața locală, este Takeway.com, care a cumpărat afacerea din țara-mamă a Delivery Hero.

În vârstă de 31 de ani, Andreea Petrișor s-a alăturat Delivery Hero România în ianuarie ca managing director, după ce a acumulat experiență internațională atât în perioada studiilor, cât și profesional. Înainte de acceptarea acestui rol a lucrat în consultanță strategică timp de opt ani, ca project manager la Roland Berger, în Bruxelles. În 2014 și 2015 a studiat în cadrul unui MBA la INSEAD, iar anterior a studiat la Universitatea Paris Dauphine, dar și la Universitatea Torcuato Di Tella din Buenos Aires și la universitatea Regent din Londra. „Consultanța a fost pentru mine cea mai bună școală de management și de leadership în sensul în care am lucrat foarte mult pe o varietate de proiecte, de industrii: în momentul în care era criza, m-am ocupat de restructurări, optimizare, ulterior, în momentul în care s-au schimbat lucrurile, m-am ocupat de zona de creștere, de dezvoltare, de strategie. În ultimii ani, mi-a plăcut zona operațională, îmi plăcea să lucrez foarte mult cu clientul, efectiv pe teren, lucram la toate nivelurile, îmi plăcea să fiu acolo, parte din echipa clientului și să văd lucrurile implementate”, își descrie ea experiența profesională.

Chiar dacă a avut un parcurs internațional încă de la începutul studiilor de facultate – a plecat în urmă cu 13 ani la facultate în Londra și de „atunci am fost când în România, când în afară, am avut o expunere la foarte multe culturi; mi-a plăcut acest lucru, dar tot timpul am fost cu inima aici” –, spune că își dorește ca de acum să își concentreze dezvoltarea profesională pe plan local. „Din punctul meu de vedere, cred că țara are foarte mult potențial și cred că o putem duce foarte departe, acesta fiind de altfel unul dintre motivele pentru care mi-am dorit să mă întorc. Din punct de vedere profesional, dacă în alte țări lucrurile sunt mai structurate, mai consolidate, la noi încă este foarte mult loc de dezvoltare și asta îmi place foarte mult.”

Din Berlin, în toată lumea

Delivery Hero este o companie de servicii de livrare de mâncare, cu sediul central în Berlin. Potrivit presei internaționale,  compania operează în peste 40 de țări din Europa, Asia, America Latină și Orientul Mijlociu și are parteneriate cu peste 250.000 de restaurante. Delivery Hero a fost înființată în mai 2011 de Niklas Östberg, Kolja Hebenstreit, Markus Fuhrmann and Lukasz Gadowski la Berlin. Un an mai târziu, a cumpărat companiile Lieferheld din Germania și o parte din Foodaerna, în Elveția – aceștia fiind primii pași făcuți în expansiunea internațională. În 2016, grupul a anunțat achiziția foodpanda, companie cu o evaluare de 3 miliarde de dolari la vremea respectivă. Compania s-a listat la bursa din Frankfurt pe 30 iunie 2017 și a acumulat capital de 1 miliard de euro în urma ofertei publice inițiale. În decembrie 2018, compania și-a vândut operațiunile din Germania platformei takeaway.com. În mai 2017 Naspers a investit 387 de milioane de euro în Delivery Hero, iar în septembrie 2017 și-a crescut deținerea în companie, în prezent aceasta ajungând la 26%.