Ce înseamnă izolarea Qatarului pentru restul lumii și ce urmează?

Arabia Saudită, Bahrein, Emiratele Arabe Unite, Egiptul, Yemenul și Libia au rupt legăturile diplomatice cu Qatar, la începutul săptămânii trecute, acuzând autoritățile de la Doha de destabilizarea regiunii prin sprijinirea unor rețele teroriste precum Stat Islamic și Al-Qaida. Retragerea diplomatică a fost declanșată de Bahrein și a fost urmată de restul statelor din golf; decizia a fost luată ”pentru a proteja securitatea națională în fața pericolelor reprezentate de terorism și extremism“.

Ca urmare, Arabia Saudită și-a închis granițele și a blocat legăturile pe uscat, aeriene și pe mare cu peninsula învecinată. Alături de Emiratele Arabe Unite și Bahrein, saudiții au stabilit un termen de două săptămâni pentru ca vizitatorii și rezidenții din Qatar să părăsească teritoriul. Totodată, cele șase țări arabe au închis spațiul aerian pentru compania Qatar Airways. Banca centrală a Arabiei Saudite a sfătuit și alte bănci din regat să nu mai facă comerț cu instituții din Qatar, lucru care ar putea avea implicații majore asupra economiei statului vecin.

Decizia, una fără precedent, este văzută drept o separare majoră între țările puternice din golf, care sunt, de asemenea, aliați apropiați ai Statelor Unite. Statele arabe și-au manifestat în mai multe rânduri opoziția față de regimul din Iran, dar Arabia Saudită a mers un pas mai departe, acuzând Qatarul de ”colaborare cu grupări teroriste susținute de Iran“, în regiunea estică Qatif și în Bahrein.

Ca răspuns, Qatarul a acuzat că se confruntă cu o campanie de minciuni și născociri care au drept scop să impună o tutelă asupra statului. ”Campania de incitare bazată pe minciuni a atins nivelul născocirilor pure“, a transmis ministerul de externe de la Doha, care a precizat că, în calitate de membru al Consiliului de Cooperare al Golfului, Qatarul respectă suveranitatea altor state și nu intervine în treburile lor interne.

Așa cum era de așteptat, prețul petrolului a crescut în primele ore de după anunțul privind izolarea Qatarului, cotațiile futures ale țițeiului crescând cu 1,6% pe piața de la New York, conform Bloomberg.

Analiștii se așteaptă ca decizia diplomatică să afecteze tot sistemul de aprovizionare dinspre Orientul Mijlociu, practic de la statele care fac parte din Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol. Bloomberg arată că toate aceste țări folosesc strâmtoarea Hormuz, prin intermediul căreia Departamentul de Energie al SUA estimează că trece aproximativ 30% din cantitatea de petrol exportat. Prețul petrolului ar putea fi afectat pe termen lung de această criză, în condițiile în care Qatarul este unul dintre principalii producători și exportatori de petrol din cadrul OPEC.

Reacțiile externe nu au întârziat să apară: în Turcia, oficiali din partea Partidului AK, aflat la guvernare, dar și din partea opoziției au declarat că parlamentul turc va trece o serie de schimbări legislative cu scopul de a putea trimite mai multe trupe către baza militară turcă din Qatar.

Pe de altă parte, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Rusia nu are niciun amestec în ceea ce privește decizia mai multor țări arabe de a rupe relațiile diplomatice cu Qatarul. ”Este o problemă care ține de relațiile bilaterale între țările respective. Nu ne amestecăm în astfel de decizii, deși suntem suspectați că ne-am afla în spatele oricărei revoluții din lume. Dar vă asigur că nu este adevărat“, a declarat Lavrov.

O altă reacție importantă a venit din partea președintele Statelor Unite, Donald Trump, care i-a cerut regelui Salman al Arabiei Saudite să îndemne la unitate în golf. ”Mesajul său a fost că avem nevoie de unitate în regiune pentru a combate ideologia extremistă și finanțarea terorismului“, a spus un oficial de la Casa Albă agenției de presă Reuters. Anterior, Trump a subliniat că inițiativa Arabiei Saudite de a izola Qatarul ar putea marca ”începutul sfârșitului ororii terorismului“. ”Pe durata vizitei mele recente în Orientul Mijlociu, am transmis că nu mai trebuie finanțată ideologia radicală. Liderii de stat au arătat cu degetul spre Qatar. Mă bucur să văd că vizita din Arabia Saudită, cu regele și reprezentanții a 50 de țări, are efecte pozitive. Au spus că vor avea o abordare fermă în ceea ce privește finanțarea extremismului, iar toate trimiterile indicau Qatarul. Poate că acest moment va însemna începutul sfârșitului pentru oroarea terorismului“, a scris Donald Trump pe contul său de Twitter. Președintele american a lăsat de înțeles că decizia celor șase țări arabe este justificată, deși Qatarul este un aliat al Statelor Unite și găzduiește o bază militară americană.

Efectele s-au văzut imediat și la bursă: indicele QE, referința bursei de la Doha, a scăzut cu 7,3% ca urmare a anunțului. Toate cele 44 de companii listate pe bursa qatareză au încheiat ședința de tranzacționare la mijlocul săptămânii trecute în teritoriu negativ.

Statul arab are însă rezerve: fondul suveran al Qatarului, cel mai mare investitor de pe piața de capital locală, are active de 335 de miliarde dolari, aflându-se astfel pe locul al nouălea în lume. Fondul are în portofoliu pachete importante de acțiuni în companii mari precum Volkswagen (17%), Glencore (9%) sau Barclays (6,3%). Mai mult, Qatarul are o populație de 2,2 milioane de locuitori și un PIB de 165 miliarde dolari, cetățenii acestui stat fiind astfel printre cei mai bogați ai lumii.

CE URMEAZĂ?

Dincolo de motivele expuse la începutul săptămânii trecute, la baza rupturii între statele din Golful Persic stă însă modul în care fiecare a interpretat evenimentele din timpul Primăverii Arabe.

În contrast cu acțiunile statelor vecine, Qatar a susținut în mod activ schimbările de regim din lumea arabă. Cei de la Doha au mobilizat bani și resurse mediatice în favoarea mai multor actori precum Frăția Musulmană din Egipt, Hamas din Fâșia Gaza sau partidul Ennahda din Tunisia. De cealaltă parte, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită au încercat să limiteze accesul Qatarului în respectivele zone.

Pare astfel un conflict ce va continua să producă efecte; singurul mod prin care acestea vor rămâne la nivel diplomatic și economic, fără a escalada, este de a aduce toate părțile implicate la aceeași masă. Cine are însă forța de a organiza o astfel de negociere?