Ce înseamnă decizie politică în România
Mai întâi a fost inițiativa PC-PNL de reducere a TVA la pâine începând din iulie, de la 24% la 9% - o promisiune electorală pe care USL a ținut neapărat să și-o îndeplinească.
Deși funcționarii din Finanțe au dezaprobat ideea, calculând că tăierea TVA ar avea doar teoretic și pe termen mediu efectul scontat de reducere a evaziunii fiscale, dar că ea generează un gol de resurse bugetare de 635 mil. lei numai în 2013, aproape triplu față de cel prezentat oficial de Guvern și imposibil de acoperit din alte surse. Nu-i nimic, n-are importanță ce spun funcționarii, pentru că e vorba de o decizie politică deja luată, au replicat atât ministrul finanțelor, Daniel Chițoiu (PNL) și cel al agriculturii, Daniel Constantin (PC).
A urmat decizia PSD-PC de impunere timp de un an a unei taxe de solidaritate de 10% pentru bugetarii cu salarii sau pensii peste 1.000 de euro pe lună, taxă care să alimenteze în principal pensiile recalculate ale militarilor (cei reprezentați de sindicatul ex-manifestanților anti-PDL din ianuarie 2012). Deși inițial fusese de acord, acum PNL s-a răzgândit, prin vocea prezidențiabilului Crin Antonescu, motivând cu filozofia liberală a fiscalității reduse și cu faptul că veniturile care ar fi încasate (cca 110-200 mil. lei) sunt oricum mici.
Premierul Ponta i-a cerut lui Daniel Chițoiu să vină cu o soluție și i-a amenințat pe liberali că nu le mai dă bani la rectificarea bugetară dacă își mențin refuzul. Nefiind vorba aici de dispute legate de persoana președintelui Băsescu, e greu de crezut că speranțele opoziției într-o spargere a USL în urma unui conflict PSD-PNL se vor materializa; gustul neplăcut al unor decizii luate de politicieni fie în ciuda economiei, fie în ciuda partenerilor de coaliție rămâne însă și marchează tot mai tare aceste prime luni de guvernare USL.