Ce înseamnă, de fapt, fiecare zi de criză în România. Cifrele care dezvăluie adevărul

„Criza actuală nu se compară cu nimic din ce am trăit până acum”. Ion Nestor, avocatul cofondator al casei de avocatură NNDKP, este în business din 1990, a trecut prin crize marcate de inflație record, devalorizări de active, șocuri externe, a consiliat antreprenori și multinaționale în tranzacții cu valori totale de miliarde de euro, dar niciuna din crizele trăite până acum nu seamănă cu cea actuală. Acum „economia a fost părăsită de oameni. Oamenii au decis – nu de bunăvoie – să abandoneze economia”, spune avocatul și trimite prin declarația sa către ceea ce se va întâmpla de astăzi încolo. Vor reveni oamenii, consumatorii în economie? Și dacă da, când? Cum? Cu ce intensitate față de obișnuința lor de dinainte de criză?

Orice criză naște și oportunități. Auzim în fiecare zi și asta. Dar urmele lăsate în două luni și jumătate de criza generată de pandemia de COVID-19 sunt adânci. Sunt 430.000 de locuri de muncă pierdute, câte 5.000 pentru fiecare zi de criză, locuri de muncă ce se vor întoarce cu greu în economie. Peste ele vine șomajul tehnic, cu alte sute de mii de persoane, dar ce va fi când se termină și el, când companiile vor avea de plătit salarii din contractele pe care le generează, din facturile plătite de clienți care aleg serviciile lor? Cercul economiei se duce din nou către oameni. Care vor fi veniturile lor după această criză? 96% dintre IMM-urile din România au o scădere a cifrei de afaceri, iar ele sunt cei mai mari angajatori din economie. Tot din această zonă, a firmelor mici și mijlocii, vine și cel mai mare număr al contractelor de muncă încetate în criză.

Fiecare zi de criză costă 5.000 de locuri de muncă și 500 de milioane de euro din cifra de afaceri a companiilor. Pentru restaurante, hoteluri, agenții de turism, transport rutier și aerian, industria de spectacole, trimestrul al doilea este compromis integral, dar „rănile” crizei se vor vedea peste tot în economie. „Marea majoritate a sectoarelor economice autohtone vor fi sever afectate”, notează BNR într-un raport publicat la finalul lunii mai.

„Criza e abia la început”, spune Radu Dumitrescu, proprietarul grupului Stadio Hospitality Concepts, care reunește sub aceeași umbrelă restaurantele Stadio, NOR, Bistro Cișmigiu, Social 1, 18 Lounge și Embassy Park. Sectorul HoReCa (hoteluri, restaurante, baruri –

n. red.) este cel mai lovit în această criză, peste 100.000 de oameni au fost în șomaj tehnic, iar mulți dintre ei nu au revenit încă la muncă.

Un raport al BNR identifică șase sectoare din economie – HoReCa, transport rutier, servicii recreative, activități sportive, agenții de turism și transport aerian – ca fiind cel mai lovite din economie în trimestrul al doilea din 2020. Raportul analizează evoluția industriilor din perspectiva valorii adăugate brute (VAB) și menționează că în cele șase sectoare de activitate VAB-ul din trimestrul al doilea se va reduce cu marje cuprinse între 30 și 60%. Mai mult, din 62 de sectoare incluse în raportul BNR, 51 sunt afectate de pandemia de COVID-19.

„Până acum jucătorii HoReCa au primit bani pentru șomaj, n-au plătit taxe, au beneficiat de multe ori de amânarea plății chiriilor sau a plăților către furnizori, băncile au înțeles și ele. Acum urmează o reactivare a costurilor menționate mai sus, deși noi funcționăm la doar 15% din capacitate (doar cu terasele și conform regulilor de distanțare socială – n.red.). Trebuie să avem grijă la fiecare leu”, spune Radu Dumitrescu.

Trimestrul al doilea este deja compromis pentru cele mai multe companii, iar lipsa de reacție în elaborarea unui program de repornire a businessului ne poate costa și mai scump.

„Economia locală va fi sever afectată, peisajul fiind însă neuniform în plan sectorial. Domenii precum industria alimentară, cea farmaceutică sau cea chimică sunt relativ bine poziționate în contextul actual, după cum sunt și comerțul online, activitatea de curierat sau serviciile IT&C. De asemenea, expunerea economiei locale pe sectorul auto nu reprezintă neapărat o vulnerabilitate. Totuși, marea majoritate a sectoarelor economice autohtone vor fi sever afectate”, notează BNR într-un raport.

În 85 de zile de criză, din cifra de afaceri a companiilor s-au evaporat peste 40 de miliarde de euro, câte 500 de milioane de euro pentru fiecare zi. În 2020, pentru prima dată, numărul de salariați din companii va coborî sub 4 milioane de oameni. La începutul crizei din 2008, în companiile locale lucrau 4,6 milioane de salariați, cifră care nu a mai fost atinsă deși businessul s-a majorat cu 45%, iar productivitatea a crescut cu 60%. Acum numărul angajaților va scădea sub 4 milioane, dar pierderea poate fi și mai dramatică. De măsuri concrete de repornire a businessului sau de lipsa lor va depinde bilanțul primelor 100 de zile de criză economică în România.

Text publicat inițial în cover story-ul Business MAGAZIN „Cât de tare ne-a lovit criza?”