Ce înseamnă de fapt alegerile europene pentru țări vecine și cele mai mari două economii ale UE

Alegătorii se vor gândi la pro­bleme locale, și nu la Ursula von der Leyen când vor merge la urne, scrie Politico.

Când alegătorii din UE vor merge la urne la sfârșitul acestei săptămâni, un lucru e sigur: aproape niciunul din­tre ei nu se va gândi la Europa când va vota. O serie de studii și ratele extrem de ridicate de abținere arată că majori­tatea cetățenilor blocului nici nu înțe­leg și nici nu dau doi bani pe alegerile pentru Parlamentul European.

După ce au votat în alegeri națio­nale și locale în ultimele luni, polonezii sunt, clar, puțin dispuși să se îndrepte către urne din nou atât de curând. În încercarea de a-i mobiliza, partidele po­li­tice, cu „cuferele“ de campanie goale, s-au concentrat în principal pe atacuri reciproce, împărțindu-se în tabere pro-UE și eurosceptice clare.

Principalele subiecte au legătură cu suveranitatea națională și statul de drept, două aspecte care au dus la conflicte intense între Varșovia și Bruxelles în ultimii ani. Deși pe liste sunt nume mari, sondajele sugerează că prezența la vot va fi scăzută.

În cazul Ungariei, părea că va urma cea mai plictisitoare campanie pentru alegerile europene din ultimii ani, însă aceasta a devenit acum un test vital ce va determina dacă o nouă figură din opoziție va putea reprezenta o provocare reală pentru premierul maghiar Viktor Orban.

Cândva membru al cercului restrâns al lui Orban, Peter Magyar este acum rivalul de top al acestuia. Partidul său Respect și Libertate a avansat puternic galvanizând alegătorii anti-guvern. Poziția lui Magyar privitoare la UE rămâne însă neclară. Experții spun că dacă va câștiga 20% sau mai mult din voturi, Magyar s-ar putea poziționa drept o amenințare credibilă la adresa regimului lui Orban.

În Cehia, dezbaterile de dinaintea alegerilor s-au concentrat pe o problemă pe care țara nu o are: imigrația în masă. Deși migrația către Cehia a scăzut de fapt anul trecut, grupuri populiste de dreapta au reușit să facă din acest subiect unul extrem de important în aceste alegeri.

Îngrijorările locale privitoare la standardele verzi și în special regulile Euro 7 ale UE, ocupă de asemenea un loc central într-o țară unde industria auto este extrem de importantă.

În Germania, alegerile par să devină un referendum privitor la coaliția de guvernare. Popularitatea acesteia este în scădere constantă, iar tensiunile dintre facțiuni politice diferite iscă exasperare în creștere. Înainte de alegeri, subiectul de top a fost rolul Germaniei în războiul din Ucraina, acesta evidențiind disensiunile din interiorul guvernului de coaliție.

Imigrația și politica de azil a țării sunt de asemenea subiecte de actualitate care ar fi trebuit să aducă o poziție favorabilă partidului de extremă dreapta AfD. Însă o serie de scandaluri din jurul candidatului principal Maximiliam Krah ar putea submina performanța acestuia.

În Franța, aliații președintelui Emmanuel Macron vor ca aceste alegeri să fie în întregime despre Europa, însă se pare că Jordan Bardella, candidatul extremei drepte, face ca acestea să fie despre Macron.

Mizele sunt mari pentru ambele tabere: liderul extremei drepte Marine Le Pen vrea avânt înainte de alegerile prezidențiale din 2027, în timp ce Macron vrea să poată guverna până atunci.