Ce înseamnă Brexitul pentru România

Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană își face deja resimțite efectele în toată lumea. Deși mulți oameni, printre care probabil și mulți români, consideră că este o problemă a britanicilor, cu care ei se vor confrunta, unda de șoc a Brexitului va avea efecte pentru toate țările din UE.

Businessuri în valoare totală de 800 de milioane de dolari s-au mutat deja din Londra în alte orașe europene, iar această statistică reflectă realitatea dură doar din sectorul financiar. În fiecare zi cel puțin o companie anunță că își reduce businessul din Marea Britanie sau că iese cu totul cu producția de acolo, cum a anunțat săptămâna trecută producătorul Honda.

Mai mult, un Brexit fără acord ar putea afecta circa 100.000 de locuri de muncă din Germania, potrivit unui studiu realizat de Institutul Leibniz pentru Cercetări Economice și Universitatea Martin Luther. Cercetătorii au plecat de la ideea că importurile Marii Britanii din UE vor scădea cu 25% după Brexit, ceea ce înseamnă că per total 612.000 de angajați din 43 de țări vor fi afectați.

Din aceste locuri de muncă afectate, o parte ar putea fi în România, în contextul în care exporturile României în Marea Britanie erau de circa
3 miliarde de dolari, adică 4% din total, în 2017, iar importurile de aproape 2 miliarde de dolari, adică 2,2% din total. Printre bunurile pe care companiile din România le exportă către britanici se numără produse alimentare, produse textile, componente auto sau unelte. În acest context, Alex Milcev, liderul departamentului de asistență fiscală și juridică și partener al EY România, consideră că toate companiile trebuie să ia în calcul relația la frontieră, care se va schimba total în contextul în care autoritățile britanice au început deja să transmită public indicații care se pliază pe scenariul de hard Brexit.

„Cea mai vizibilă fațetă va fi cea de la frontieră. De 12 ani nu avem niciun control la frontieră, ceea ce va aduce costuri în pus, întârzieri, control vamal, care poate include alte formalități și consecințe neplăcute, mai ales în perioada de tranziție, când nu știi exact ce se va întâmpla. Trebuie să ai un plan B, o rezervă de bani, să ai numerar ca să poți achita costuri de care nici nu știai până acum că există”, spune Milcev. El mai spune că „fiscul britanic a anunțat deja măsuri care se iau la punctele de frontieră în ceea ce privește controlul vamal, iar scenariul descris acolo este de hard Brexit. Se introduc controlul vamal, taxele vamale, se pun la punct restricții. Vom vedea dacă acesta este scenariul definitiv sau va fi altul. Faptul că autoritățile se pregătesc ne spune ceva”.

În prezent, cu mai puțin de o lună și jumătate până la ieșirea efectivă a Marii Britanii din Uniunea Europeană, scenariile indică spre un Brexit dur, în care nu va exista un acord, însă părțile încearcă încă să găsească opțiunea unor acorduri cel puțin în ceea ce privește relațiile comerciale. „Sunt și alte variante în discuție, cum ar fi încheierea unui acord de uniune vamală, cum avem cu Turcia, sau chiar anularea Brexitului – o idee mai extremă care a prins contur în ultimele două luni, dar puțin probabilă”, spune consultantul.

Din punct de vedere juridic, actorii economici nu vor mai beneficia de o serie de avantaje care există doar datorită unor sisteme legislative integrate, corelate și armonizate la nivelul blocului european. „Marea Britanie părăsește rețeaua de tratate care o legau de UE. Nu mai sunt aplicabile directivele europene. Să nu uităm că multe administrează diverse aspecte fiscale. Directiva TVA, cea care a făcut posibilă armonizarea, directiva mamă-fiică, care administrează investițiile între țări. O afacere din România cu filiala în Marea Britanie s-a obișnuit că în ultimii 12 ani fluxurile au curs fără impozit, de la dividende, redevențe și chiar dobânzi. Lumea a uitat că se plătesc impozite. Brusc, după 29 martie, nu mai ai protecția directivelor”, adaugă specialistul de la EY România. Consultantul atrage atenția că oricine are tranzacții cu Marea Britanie trebuie să își verifice fluxul. „Că e vorba de servicii sau de dividende, că suntem la bursa din Londra, ce facem cu investitorii? Dacă avem finanțări obținute din Londra sau plasate în Londra, ce se întâmplă cu ele? Ne reține cineva 10-15-20%? Astea sunt aspecte care trebuie clarificate.”

Ce se întâmplă cu oamenii? După Polonia, care are 1 milion de cetățeni care trăiesc în Regatul Unit, România este a doua țară cu cei mai mulți cetățeni plecați în Marea Britanie. Biroul Național de Statistică britanic arată că numărul de români care trăiesc în Marea Britanie a crescut în 2017 cu 25% față de anul anterior, ajungând la 411.000 persoane. Cifrele sunt spectaculoase ținând cont de faptul că piața muncii din Marea Britanie nu a fost deschisă pentru români până la 1 ianuarie 2014. Dincolo de statistici, românii care pleacă la muncă în Marea Britanie fără a avea cetățenie sau o anumită formă stabilă de recunoaștere legală și sunt trimiși acolo doar sezonier sau doar pentru o perioadă de 1-2 ani, cum este cazul celor din agricultură, respectiv construcții, se pot confrunta cu probleme de protecție socială.

„Sistemul de protecție și asigurare socială din Europa este unul integrat, un român care muncește în România dar este trimis temporar în Marea Britanie la muncă devine rezident fiscal, plătește doar impozit pe venit acolo, iar dacă i se întâmplă ceva, se duce la spital acolo și este tratat în sistemul integrat de protecție socială și nu i se percep plăți. Odată ce părăsim spațiul european, acest acord pică. Nu mai există recunoașterea faptului că plătești în România”, explică Alex Milcev. El spune că speră la păstrarea aranjamentului european de astăzi, încât negocierea unei noi opțiuni nu este posibilă în timpul limitat rămas până la Brexit. „Aranjamentul european este optim, dar ce este optim nu înseamnă că este și acceptat politic. Poate și aici există posibilitate de compromis, așa cum se discută în sistemul vamal. Poate se păstrează totuși o uniune pe protecția socială, o schemă norvegiană, canadiană, sunt diverse modele. Durează foarte mult timp să negociezi o schemă de protecție socială. Mai avem o lună, să vedem ce se întâmplă”, conchide consultantul.

Businessul merge înainte: la începutul lunii februarie compania britanică London Stock Exchange Group, care operează bursa londoneză, a inaugurat la București primul centru de servicii din regiune și a anunțat că își propune să angajeze 500 de oameni. Prezent la evenimentul de inaugurare, Jeremy Hunt, ministrul de externe al Marii Britanii, a salutat decizia companiei londoneze și deschiderea cu care România a primit acest actor economic și a asigurat că relațiile economice dintre cele două țări „se vor adânci” după Brexit. „Sunt fericit că Bucureștiul va găzdui noul centru de servicii, care va oferi locuri de muncă pentru 500 de români. Marea Britanie s-a construit pe comerț liber. După ce ieșim din UE vrem să păstrăm relațiile comerciale cu România și chiar să le adâncim. Țările noastre au un istoric de comerț încă din secolul XVI. Peste 5.000 de companii britanice au investit în România, iar România trimite spre Marea Britanie bunuri valoroase precum mașinile Dacia sau mașinile Ford”, a spus atunci Jeremy Hunt.