Ce face ca inflațiile din regiune să scadă de la cote istorice la niveluri apropiate de țintele băncilor centrale? Este tendința sustenabilă?

În Ungaria, rata de creștere a prețurilor de consum a scăzut la un minim pe aproape trei ani de 3,8% în ianuarie, scrie Portfolio. Datele au provocat din nou o surpriză plăcută, întrucât analiștii se așteptau la o valoare de peste 4%. Este pentru prima dată din februarie 2021 când inflația a scăzut în intervalul țintă al băncii centrale.

Analiștii arată că efectul de bază contribuie întotdeauna la o inflație mai scăzută în ianuarie.

În termeni lunari, inflația a crescut cu 0,7%.

Prețul băuturilor alcoolice și tutunului a crescut cu 8,1%, în timp ce prețul articolelor vestimentare a crescut cu 6,2%. În cazul produselor alimentare, ritmul de creștere a pre­țurilor a scăzut la 3,6% față de ianua­rie 2023. Lunar, însă, s-a remarcat creșterea cu 1,2% a prețurilor ali­men­­telor. Spre deosebire de perioa­da trecută, prețul progresiv la gaze a crescut prețul energiei casnice, cu 0,9%. Acestea au fost însă compen­sate de faptul că articolele vestimen­tare s-au ieftinit cu peste 2% față de luna decembrie.

Examinând o perioadă mai scur­tă de formare a prețurilor, imaginea este puțin mai contradictorie. Indice­le anualizat trimestrial al inflației de bază a fost de 4,2%, ceea ce în­seamnă că evoluția prețurilor din ultimele trei luni nu înseamnă încă o stabilitate a prețurilor. În plus, indicatorul a crescut ușor în ultimele trei luni.

Gabor Regos, analist la Granit Fund Management, a declarat pentru Hungary Today că inflația din ianua­rie a fost influențată probabil de mai mulți factori. Scumpirea progresivă a carburanților nu va fi reflectată în datele pe ianuarie, sau doar în mică măsură. În același timp, unele servicii s-au scumpit deja în ianuarie, în timp ce sectorul telecom va înregistra o întârziere.

Analiștii se așteaptă la o scădere a inflației pentru încă câteva luni, însă efectele de bază iau o direcție nefavorabilă în a doua jumătate a anului și începe reflația.

Cu efectele de bază favorabile es­tompându-se, majorări solide de sala­rii ar putea între timp realimenta pre­siu­nile inflaționiste, potrivit Reuters.

Posibile reduceri ale subvențiilor pentru energie în al doilea semestru, după alegerile din Parlamentul Euro­pean, reprezintă riscuri suplimentare în ceea ce privepte reaprinderea inflației.

În Cehia, după ce inflația și-a atins vârful la peste 18% în 2022, banca centrală a țării se așteaptă ca rata anuală să scadă la 3% în ianuarie de la 6,9% în decembrie, odată cu estomparea efectelor de bază ale creșterii prețurilor energiei și altor prețuri.

Noile estimări ale băncii văd inflația la 2,6% în acest an și sub țintă în 2025. Tomas Holub, membru al boardului băncii, a declarat recent că focusul se va muta în scurt timp pe anul 2025, când, estimează acesta, inflația de bază va fi „pe deplin îmblânzită“.

Un oficial FMI a avertizat totuși că banca centrală cehă ar trebui să fie atentă la riscurile legate de așteptările privind inflația, care se mențin peste ținta sa de politică, cât și la posibilele presiuni legate de creșterea solidă a salariilor.