Ce efecte va avea asupra economiei reducerea TVA de 15 puncte procentuale la alimente

Este cea mai importantă resursă pentru bugetul de stat și a doua sursă de bani pentru bugetul consolidat, buget care în ultimii ani a fost prins în menghina consolidării fiscale și va continua să fie având în vedere regulile bugetare stricte europene. Motiv pentru care o reducere a acestei taxe, chiar și numai pentru anumite categorii de produse, a stat sub semnul puțin probabilului. Dar surpriza s-a produs, guvernul aprobând reducerea TVA la toate alimentele, fără diferențeri, la băuturile nealcoolice și la serviciile de alimentație publică începând cu 1 iunie 2015. Iar ajustarea va fi semnificativă, de 15 puncte procentuale, de la 24% la 9%.

Măsura este bună, dorită și așteptată. Reprezintă o intrare în normalitate având în vedere că majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene au cote reduse de TVA la alimente, după cum spun consultanții fiscali. În Belgia, Polonia, Cipru sau Italia, cotele reduse de TVA la produsele alimentare sunt mai mici decât în România, fiind în intervalul 4% – 6%. În Germania, TVA la produsele alimentare este de 7%, iar în Austria este 10%.

După anunțarea măsurii, au apărut imediat întrebări privind efectele reducerii TVA. În ce măsură diminuarea TVA se va regăsi în prețul de la raft al produselor? Vor prefera comercianții să își majoreze marjele de adaos comercial? Va crește consumul? Cât de sustenabilă este măsura și ce impact va avea asupra bugetului? Va scădea cu adevărat evaziunea fiscală?

Reducerile de taxe sunt benefice pentru populație și pentru economie în general. Ajustarea TVA la produsele alimentare la 9% va avea atât consecințe macroeconomice, cât și bugetare sau sociale având în vedere că alimentele au cea mai mare pondere în coșul zilnic de consum al românilor. Măsura poate contribui la relansarea consumului intern prin creșterea veniturilor disponibile ale populației, odată cu diminuarea prețurilor. Retailerii au promis să transfere scăderea TVA în prețul la raft, pentru că sunt la capătul lanțului. Tododată, ajustarea TVA va stimula creșterea economică, dar va determina și diminuarea inflației. Unii analiști s-au grăbit să reducă puternic estimările privind inflația din acest an spre 0% sau chiar în teritoriul negativ și majorează prognozele privind creșterea economică, peste 3%.

Calculele Ministerului Finanțelor indică faptul că în urma reducerii TVA la produsele alimentare PIB-ul poate înregistra în anul 2015 o creștere adițională de 0,2 puncte procentuale, iar consumul populației se estimează că se va majora suplimen-tar cu 0,3 puncte procentuale. Iar în anul 2016, la creșterea reală a PIB se vor mai adăuga 0,4 puncte procentuale. Un im-pact semnificativ se va înregistra și în cazul inflației. Ministerul Finanțelor anticipează că inflația medie anuală se va reduce cu 1,1 puncte procentuale în primul an de aplicare a propunerilor de reducere a TVA.

Piața a mai fost testată în 2013 cu relaxarea fiscalității, atunci când guvernul a decis să extindă aplicarea cotei reduse de 9% la produsele de panificație. Ulterior, oficialii guvernamentali au discutat despre o nouă extindere a aplicării cotei reduse, însă doar pentru alimente de bază (carne, lapte etc). Din aceste motive, decizia aplicării cotei de 9% la toate produsele ali-mentare a fost o surpriză.

Pentru ce se aplică reducerea TVA? Industria alimentară românească, dominată la vârf de multinaționalele din producția de uleiuri, zahăr și dulciuri, dar formată în eșalonul doi din afaceri antreprenoriale românești, a generat anul trecut o cifră de afaceri cumulată de aproape 40 miliarde de lei (9 miliarde de euro), dar cu un sold negativ  – diferența dintre pierderile și profitul brut de 200 milioane de lei (45 milioane de euro). Industria alimentară a făcut un salt de 25% față de 2008. România este a șaptea cea mai mare piață de consum din Uniunea Europeană, iar românii cheltuie doar pe alimente 30% din banii trimiși în consum, a doua pondere între cele 28 de economii comunitare.

Cum afectează reducerea TVA bugetul? În ceea ce privește impactul bugetar al reducerii TVA la produsele alimentare, estimările Finanțelor sunt de aproape 2,44 miliarde de lei pentru 2015, de 5,17 miliarde de lei – 2016, 4,8 miliarde de lei – 2017, iar pentru 2018 de 
5,9 miliarde de lei. Cumulat, până în 2018 impactul bugetar al reducerii TVA la 9% ar trebui să fie de 18,25 miliarde de lei.

Evoluția încasărilor din TVA este influențată de trendul vânzărilor cu amănuntul, dar și de gradul de diminuare a evaziunii fiscale. Ajustarea TVA ar putea duce, teoretic, la diminuarea evaziunii fiscale din agricultură, industria alimentară și retail, mai ales dacă va fi însoțită de controale fiscale în zonele cu risc sporit de evaziune, după cum spun consultanții fiscali.

Guvernul se bazează pe încasări suplimentare ale ANAF de 5,5 miliarde de lei în anul 2015, 14 miliarde de lei în anul 2016 și 18 miliarde de lei anual în perioada 2017-2019.

Rămâne de văzut dacă optimismul Finanțelor va fi confirmat de realitate sau dacă va fi nevoie de „reversarea“ măsurii de reducere a TVA, de creșterea altor taxe sau de tăierea drastică a investițiilor. Estimările Consiliului Fiscal indică riscul dera-pajului deficitului bugetar peste 3% din PIB anul viitor. Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, arată că viitorul fiscal trebuie urmărit cu atenție: „Datele noastre sunt convergente cu datele CE. Se pare că deficitul ar sări de 3% din PIB începând cu 2016. Ceea ce, evident, provoacă îngrijorări la nivelul comisiei, pentru că ar însemna o declanșare a procedurii de deficit excesiv pentru România“.

Premierul Victor Ponta a susținut că la sfârșitul primului trimestru s-a înregistrat o colectare peste așteptări a veniturilor bugetare, respectiv un plus de 3-3,5 mld. lei față de ceea ce era prevăzut ca program. Totodată, cheltuielile au fost mai mici, ceea ce permite aplicarea relaxării fiscale legate de TVA chiar înainte de intrarea în vigoare a Codului fiscal la 
1 ianuarie 2016.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat recent că diminuarea TVA este de dorit, nu numai din punct de vedere so-cial, ci și economic, însă a atenționat că o scădere a cotei urmată de o revenire ar fi „mult mai dureroasă“ și va avea efecte negative, dacă lucrurile nu sunt cântărite bine înainte. Isărescu a mai spus că sustenabilitatea măsurilor avute în vedere în noul Cod fiscal este „vitală“, dar și credibilitatea pachetului de măsuri, pentru că altfel piețele financiare pot reacționa violent.

Oamenii de afaceri își amintesc cum în vara anului 2010 a fost majorată cota standard de TVA de la 19% la 24% aproape peste noapte din cauza restricțiilor bugetare de la acel moment. Veniturile bugetare și încasările din TVA au crescut atunci neîntrerupt mai bine de un an, însă ulterior ritmul a încetinit pe măsura disipării efectului de bază datorat majorării TVA. Creșterea taxei la 24% a salvat deficitul bugetar în anii de criză.