Ce e de facut cu rubla

Banca centrala a Rusiei, Bank Rossii, se va concentra spre indeplinirea obiectivului de a aduce rubla la regimul de flotare libera pana in 2011, in conditiile in care economia continua sa depinda de preturile materiilor prime, spune Berglof, citat de Bloomberg. “Daca vrei un curs de schimb flexibil, trebuie sa-ti asiguri desprinderea fata de dependenta de exportul materiilor prime – or, in ultimii zece ani, economia Rusiei nu numai ca nu si-a redus aceasta dependenta, dar a majorat-o”, afirma reprezentantul BERD.

Deocamdata, banca centrala afirma ca un curs de schimb stabil al rublei permite economiei ruse sa se apropie de perspectiva unei ruble tranzactionate liber. Premierul Vladimir Putin apreciaza insa ca ar trebui facut “efortul de a nu permite intarirea monedei”, presiunile in directia aprecierii rublei urmand sa fie generate de o redresare a economiei mondiale si o majorare a preturilor la materiile prime. Conform lui Putin, principala problema a economiei rusesti este lipsa de finantare stabila, atata vreme cat puseurile de inflatie si volatilitatea cursului au alimentat pana acum mai curand intrarea si iesirea capitalurilor speculative. “Inaintea crizei, banca centrala nu a reusit sa sterilizeze surplusul de lichiditate acumulat ca urmare a pretului record al petrolului, iar mai apoi guvernul nu a fost capabil sa tina in frau cheltuielile”, spune Putin.

Banca centrala a gestionat o depreciere de 35% a rublei in a doua jumatate a anului trecut, in conditiile in care scade¬rea pretului la materiile prime a impins economia in recesiune. In ianuarie, marja de fluctuatie a rublei a fost extinsa, intre 26 si 41 de ruble fata de cosul de valute la care se raporteaza (euro si dolar). In ultima vreme insa, bancherii si marii industriasi au cerut autoritatii monetare sa devalorizeze rubla cu pana la 30%, argumentand ca astfel exportatorii vor putea sa-si scada costurile, sa modernizeze capacitatile de productie si sa scoata tara din recesiune. In trimestrul al doilea, economia s-a contractat cu 10,9%.

Cel mai probabil, banca centrala va dirija in continuare evolutia rublei, ignorand sfaturile expertilor straini, care continua sa sustina ca nu controlul monedei e calea naturala de a rezolva problemele din economie. In acest sens, Berglof afirma ca BERD, unul din cei mai mari investitori straini din Rusia, va coopera cu guvernul de la Moscova pentru a stimula alte sectoare decat cel petrolier – industria chimica, alimentara si de bunuri de larg consum. BERD a investit circa 12 miliarde de euro in Rusia incepand din 1992.

Referindu-se la toata zona Europei de Est, Erik Berglof apreciaza ca perspectiva de redresare economica este subminata de situatia din sectorul bancar. “Lipsa de transparenta din acest sector slabeste increderea si impiedica creditarea interbancara”, crede economistul-sef al BERD. Berglof afirma ca exista incertitudini in privinta portofoliilor bancilor occidentale prezente in zona, iar multe din aceste incertitudini se leaga de investitiile lor in Europa de Est: “Avem de-a face acum cu aceeasi situatie ca in primavara – cand la centru exista presiuni, periferia sufera”.

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, creata la sfarsitul Razboiului Rece pentru sprijinirea fostelor tari comuniste, a contribuit la limitarea impactului crizei financiare asupra Europei de Est, convingand bancile occidentale sa isi mentina investitiile in regiune si sa acopere deficitul de finantare a economiilor estice. BERD s-a concentrat asupra a 12 banci occidentale considerate de importanta sistemica pentru regiune, intre care UniCredit si Société Générale, precum si banci locale cu retele semnificative, ca Parex din Letonia sau OTP din Ungaria.