Ce diferențe uriașe de salarii sunt între stat și privat. Cu cât câștigă mai multe cei de la stat, deși sunt plătiți din banii celor de la privat

„În sectorul public, salariile cresc proporțional cu vechimea în muncă, conform gradațiilor și mecanismelor prevăzute în Legea salarizării unitare. Pentru sectorul privat, anul 2020 a fost unul penalizant“ l „Diferența este dată, în primul rând, de sursa banilor. Salariile din mediul privat depind de performanțele și situațiile financiare ale companiilor“

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), instituția care emite prognozele pe baza cărora guvernul își bugetează veniturile și cheltuielile, se așteaptă ca angajații din instituțiile statului să aibă un salariu lunar mediu brut cu circa 45% mai mare decât cel al angajaților din companiile private, atât anul acesta, cât și  anul viitor.

Astfel, CNSP previzionează un salariu mediu brut de 6.836 de lei pentru angajații de la stat în 2020 și de 7.141 lei pentru 2021.

Spre deosebire, pentru mediul privat Comisia de Prognoză vede un salariu mediu brut de 4.715 lei pentru anul acesta și de 5.078 de lei în 2021.

„Trebuie menționat că mediul privat și cel public nu funcționează după aceleași principii. În sectorul public, salariile cresc proporțional cu vechimea în muncă, conform gradațiilor și mecanismelor prevăzute în Legea salarizării unitare. Atâta timp cât se cunosc cifrele de vechime și creșterile menționate în lege pentru 2021 și 2022 pentru anumite categorii de personal, previziunea este clară, în condițiile unui număr de salariați relativ constant. În egală măsură, sectorul public nu a plătit prețul pandemiei, de exemplu, nu se cunosc măsuri de imple­mentare a șomajului tehnic în acest sector“, explică Raluca Pârvu, business manager în cadrul BPI Group, companie de consultanță în management și resurse umane.

Dimpotrivă, pentru sectorul privat, anul 2020 a fost unul penalizant, pentru toate categoriile de salariați, iar scăderea rezul­tatelor s-a datorat unui factor extern, imprevizibil, și nu unei performanțe mai slabe, spune expertul în resurse umane.

„În 2020, conform studiilor salariale, aproape jumătate dintre companii au înghețat creșterile salariale, fie pentru că veniturile le-au fost afectate, fie din prudență în fața crizei care a apărut la orizont în primăvară. O parte dintre angajatori au ales totuși să dea un semnal puternic angajaților și să ofere creșterea salarială negociată sau prevăzută în bugete. Chiar și atunci când creșterea a existat, ea a fost mică, până în 5%, acoperind cu greu inflația“, adaugă Raluca Pârvu.

Previziunile Comisiei ne arată ce am văzut și în ultimii ani: adâncirea diferențelor dintre salariile bugetarilor și cele din mediul privat, crede Sorina Faier, managing partner în cadrul companiei de recrutare Elite Searchers.

„Diferența este dată, în primul rând, de sursa banilor. Salariile din mediul privat depind de performanțele și situațiile finan­ciare ale companiilor. În condițiile în care multe industrii sunt afectate acum de criză și rezistă sau își revin cu greu, este clar că nu vor fi creșteri de salarii. În contextul actual, angajații sunt fericiți dacă își pot păstra locul de muncă și dacă nu li se scade salariul.  De cealaltă parte, salariile de la stat au tot crescut în ultimii ani pentru că nu depind de rezultate concrete și performanța angajaților. (…) Dar în foarte multe domenii salariile bugetarilor au crescut fără o acoperire reală sau ca urmare a unor măsuri populiste ale politicienilor“, afirmă ea.  

Pentru salariile de la stat, CNSP vede o creștere de 4,8% anul acesta și de 4,5% în 2021, iar pentru mediul privat vede o creștere a salariului mediu brut de 3,4% pentru anul acesta și de 7,7% pentru anul 2021.

„Comisia de Prognoză estimează că PIB-ul României își va reveni progresiv în 2021 și de aceea previzionează că mediul privat va recompensa salariații în consecință. În opinia noastră, scenariul conservator va fi aplicat în continuare, companiile vor căuta mijloace suplimentare de eficientizare a activității, iar presiunea pe salariați va crește. În aceste condiții, creșterile salariale vor fi în principal oferite de companiile care au un impact scăzut al crizei peste cifra de afaceri și profitabilitate. Discrepanțele între industrii vor fi consistente și aceasta este o tendință confirmată de studiile salariale din piața românească“, spune Raluca Pârvu.

Sorina Faier este rezervată în ceea ce privește creșterea salarială din companiile private.

„Având în vedere că avem din ce în ce mai multe persoane fără un loc de muncă și primim din ce în ce mai multe aplicații de la candidați rămași fără job, sunt rezervată asupra previziunilor de creștere. Mai ales dacă restricțiile și pandemia vor continua să pună presiune pe economie și pe companii. Există industrii care merg foarte bine și acum, unde nu au fost restructurări sau micșorări salariale, însă cele care au dat faliment, au scăzut salarii sau au concediat angajați vor avea pondere mai mare în continuare. În concluzie, vor exista creșteri salariale în unele domenii din mediul privat, dar din datele noastre actuale nu va fi o creștere generalizată“, spune ea.

Salariile de la stat ar putea să crească dacă politicienii vor continua cu măsurile populiste, crede expertul.

„Este posibil ca salariile de la stat să crească pentru că acelea nu țin de realitatea economică, indicatori de performanță, ci de responsabilitatea politicienilor. Or, am văzut că, de multe ori, această responsabilitate lipsește, iar multe creșteri de salarii sau cheltuieli publice sunt făcute fără o acoperire reală sau ca măsuri populiste și, de fapt, nu aduc plus valoare, ci pun presiune pe bugetul de stat“, concluzionează Faier.

Pe lângă datele referitoare la salariile de la stat și din companiile private, Comisia Națională de Prognoză anticipează că numărul mediu al salariaților va scădea doar cu 1,6% anul acesta față de 2019, până la 5.070.000 de angajați, iar pentru 2021 se așteaptă la o creștere cu 1,8% a numărului de salariați până la 5.162.000.

Comisia de Prognoză spune că numărul salariaților din sectorul bugetar va crește ușor anul acesta, cu 0,4%, ajungând la 954.000, iar în mediul privat vede o scădere de 2,1% comparativ cu 2019, până la 4.116.000 de salariați.

În ceea ce privește evoluția șomajului, CNSP spune că rata șomajului BIM va ajunge la 5,1% în 2020, cu 457.000 de șomeri, și la 4,8% în 2021, cu 430.000 de oameni fără un loc de muncă. Pentru șomerii înregistrați, CNSP vede o creștere de 0,9% a ratei șomajului, până la 3,9% și un număr de șomeri înregistrați de 338.000 în 2020.