Ce cred tinerii despre armata voluntară și cât de dispuși ar fi să urmeze stagiul militar de patru luni în urma căruia ar deveni rezerviști ai Armatei Române?

Te-ai întrebat vreodată cât de dispusă este generația ta să lupte pentru țară, direct de pe front, în caz de război? Poate că nu e una dintre cele mai comune întrebări la care să te gândești dimineața, la cafea, sau unul dintre subiectele de zi cu zi pe care le abordezi în grupul tău.

Însă, în urma legii promulgate de președintele țării, Nicușor Dan, care introduce stagiul militar voluntar pentru persoanele între 18 și 35 de ani – atât femei, cât și bărbați -, ZF a întrebat mai mulți tineri dacă ar fi dispuși să urmeze acest stagiu și să devină ulterior rezerviști ai Armatei Române.

Concluzia? Cei mai mulți dintre ei au spus foarte ferm că nu și-ar risca viața în cazul unui război și că nu și-ar pune pe pauză cariera timp de patru luni, cât durează stagiul militar voluntar.

„Deși nu suntem într-un conflict acum, nu e ca și cum putem exclude unul. Există și un război la graniță, drept dovadă.  Nu mi-aș risca viața în primul rând, plus că nici suma nu este chiar motivantă”, spune Andrada, 26 de ani.

Stagiul militar voluntar oferă pregătire militară de bază, cazare, hrană, asistență medicală, echipament și o soldă lunară pentru tinerii care îl urmează, conform MAPN. Apoi, ei capătă titlul de rezerviști, în baza unui contract pe durată determinată, cu beneficii financiare și posibilitatea de a servi ulterior, fiind o componentă a forțelor armate fără a fi serviciul militar obligatoriu.

Pe durata stagiului, tinerii beneficiază de toate acestea gratuit și vor avea o soldă lunară, iar după finalizarea lui, conform legii, aceștia primesc contravaloarea a trei salarii medii pe economie, adică circa 26.000 de lei.

Totuși, generația ta cu consideră că stimulentul financiar este suficient.

„Nu consider că am pregătirea necesară și cred că se poate lupta și altfel pentru țară, nu doar de pe front”, spune Radu, 34 de ani.

Teama de un potențial război în care ar putea fi implicați dacă devin rezerviști ai Armatei Române este cea care îi ține deoparte pe cei mai mulți dintre tinerii generației Z și Millennials pe care i-a contactat ZF.

„Nu m-aș înscrie în stagiul militar voluntar pentru că mie îmi este frică de război, iar dacă sunt trecută în rezervă aș fi printre primii chemați în cazul unui conflict. Nu mi-aș risca viața pentru niciun fel de beneficii financiare”, spune și Ioana, 26 de ani.

Unii dintre ei refuză din start parcurgerea stagiului pentru că pur și simplu nu au o părere bună despre serviciul militar. Un astfel de exemplu este Dragoș, un tânăr în vârstă de 26 de ani.

„Nu aș urma stagiul militar voluntar. Consider că serviciul militar românesc este deficitar. Nu se investește cât este necesar, iar cei de rangul de jos au cel mai mult de suferit”, afirmă el.

Chiar dacă cei mai mulți dintre tinerii cu care ZF a luat legătura spun că nu s-ar înscrie în serviciul militar voluntar, există și excepții de la regulă. Pentru ei, pregătirea militară nu e doar despre război, ci e și o abilitate de care consideră că au nevoie.

Andrei, un tânăr în vârstă de 27 de ani, spune că ar urma stagiul militar voluntar dacă ar exista o variantă prin care, în cele patru luni de pregătire, să nu își piardă locul de muncă actual.

„Nu e vorba de banii pe care îi încasez din serviciul militar voluntar, dar lumea de azi poate fi înfircoșătoare și cred că n-ar fi rău să ai puțină pregătire, chiar dacă poate războiul ar fi departe”, spune el.

Și Tudor, în vârstă de 23 de ani, este unul dintre tinerii care ar urma stagiul militar.

„Este necesar deoarece ai nevoie să dobândești abilități de autoapărare și de mânuit armele de foc, lucru fără de care nu poți rezista în situația unui conflict armat, în calitate de civil. Strict din punct de vedere financiar, oferta este una atractivă, iar aceasta poate reprezenta un fel de <trial> pentru o viitoare carieră în sistemul de apărare”, consideră el.

Legea privind stagiul militar voluntar a fost publicată în Monitorul Oficial pe data de 9 ianuarie 2026. Aceasta vine pe fondul unui deficit de rezerviști ai Armatei Române și își propune să crească numărul acestora. În prezent, România are doar 3.500 de rezerviști voluntari, o cifră considerată insuficientă.

Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale, a anunțat recent la Antena 3 CNN că prima etapă a programului de armată voluntară va începe în februarie-martie 2026.

„Planul este ca o primă etapă să fie de 1.000 de militari voluntari”, a declarat Miruță.

După terminarea pregătirii, voluntarii au trei opțiuni: să rămână în sistem ca soldați plătiți, să urmeze o școală militară pentru a avansa în carieră sau să devină rezerviști voluntari care pot fi mobilizați când Armata consideră necesar.

„Este o dezbatere despre cât de interesant este pentru tineri. Dacă se ocupă toate locurile, dacă e bătaie pentru ele, ne adaptăm în timp”, a spus Miruță, adăugând că extinderea programului depinde și de buget.