Ce cred românii despre colectarea selectivă a gunoaielor

“TREPTAT, TRECEM ÎNTR-O ETAPĂ SUPERIOARĂ DE CONȘTIENTIZARE A IMPORTANȚEI SISTEMULUI: ROMÂNII NU DOAR AU AUZIT DESPRE ACEST SERVICIU, CI ȘTIU CE ÎNSEAMNĂ ȘI DIN CE ÎN CE MAI MULȚI ÎL PRACTICĂ DREPT UN OBICEI COTIDIAN”, spune Sorin Cristian Popescu, director general al Eco-Rom Ambalaje, una dintre organizațiile de transfer de responsabilitate de la agenții economici a obligației de reciclare și valorificare a deșeurilor de ambalaje.

IN PREZENT, APROXIMATIV 90% DINTRE ROMÂNII DE PESTE 18 ANI AU AUZIT DE COLECTAREA SEPARATĂ A DEȘEURILOR DE AMBALAJE ÎN SCOPUL RECICLĂRII, ÎN CREȘTERE CU PESTE 10% FAȚĂ DE ANUL 2011, arată rezultatele unei cercetări de tip sondaj, pe eșantion național reprezentativ, realizată în perioada 16-25 septembrie de IMAS, la cererea Eco-Rom Ambalaje. Dacă acum doi ani aproximativ jumătate dintre respondenți afirmau că beneficiază de posibilitatea de a depune separat deșeurile în propria localitate, în prezent procentul a crescut până la 64%. Dintre aceștia, mai mult de jumătate declară că au acces la un punct de colectare cu containere speciale „foarte aproape„ și „puțin mai departe de locuință”.

Generația tânără are un rol important în acest proces: 62% dintre persoanele care au copii declară că, în cadrul școlii, aceștia au fost informați cu privire la separarea și reciclarea deșeurilor de ambalaje. Și numărul celor care au început să separe deșeurile este în creștere, conform studiului citat: în 2013 aproximativ 60% dintre cei care au acces la sistem declară că depun separat deșeurile în gospodăria în care locuiesc, cu 24 de procente mai mult decât în 2011. O analiză mai aprofundată a comportamentului de separare a deșeurilor arată că populația are un comportament ușor diferit față de fiecare tip de ambalaj: cei mai mulți declară că separă ambalaje de tip PET, urmate de cele de hârtie-carton.

De asemenea, se constată și o înțelegere diferită a comportamentului de separare: cei mai mulți români le separă prin depunerea în containerele dedicate (12%) sau punându-le în saci separați pentru a fi ridicate de operatorul de salubritate sau de personalul de serviciu (14%). Unii păstrează o parte din deșeuri pentru a le refolosi în gospodărie (15%), iar 14% le depun împreună cu celelalte deșeuri în containerul comun sau le dau foc.

În ceea ce privește gradul de satisfacție, 36% dintre românii care au acces la sistem sunt mulțumiți de serviciul de colectare separată din localitatea lor, cel mai ridicat nivel de satisfacție înregistrându-se în Transilvania – 46%.
Primele trei lucruri care îi determină pe români să colecteze separat deșeurile sunt: prezența containerelor în apropierea locuinței (31%), campaniile de informare și educare din media (24%) și exemplul altor persoane (18%).

La polul opus, cei care nu separă deșeurile declară că nu adoptă acest comportament deoarece nu au un punct de colectare în apropierea locuinței (75%), pentru că nu au suficient spațiu în casă destinat depozitării deșeurilor colectate (48%) sau pentru că nu știu unde se află punctele de colectare separată (40%). În categoria celor care nu colectează separat se încadrează tinerii, persoanele cu venituri scăzute, persoanele cu nivel minim de educație, în special din regiunea Muntenia.

Bucureștenii sunt cei care au la dispoziție cele mai multe locuri special amenajate pentru separarea deșeurilor, comparativ cu locuitorii din alte zone ale țării – 81% dintre aceștia declarând că au acces la sistem. Cu toate acestea, locuitorii capitalei au cel mai scăzut nivel de satisfacție privind serviciul de separare a deșeurilor: doar un sfert dintre ei sunt mulțumiți de serviciul de colectare din sectorul lor. „Amplasarea unor pubele de colectare nu este suficientă. Trebuie să avem un serviciu realizat corect, o mai mare implicare atât a autorităților, cât și a companiilor de profil în extinderea și eficientizarea sistemului și campanii de informare și educare susținute„, mai spune Popescu. El face referire la faptul că, în 2013, a luat amploare furtul deșeurilor cu valoarea cea mai mare pe piață, respectiv PET-uri și doze de aluminiu, ceea ce a dus la o scădere a randamentului pentru containerele de colectare de peste 10%. Doar în cazul Eco-Rom Ambalaje 271 de containere au fost vandalizate, iar numărul celor care scormonesc zilnic după deșeuri cu valoare mare continuă să crească. „Este neclar cine este proprietarul gunoiului după ce omul îl aruncă la gunoi. De aceea, pe seama vidului legislativ, furtul gunoiului a devenit un sport național”, mai spune Popescu.

Toate datele arată că percepția se va îmbunătăți în anii care urmează, dacă infrastructura pentru colectarea selectivă va continua și va fi pusă la dispoziția populației. „Creșterea nivelului de trai al populației va conduce la modificări substanțiale în privința cantității și calității deșeurilor colectate separat. Teoretic, populația consideră benefică implementarea colectării selective, însă trebuie să depășească pragul de beneficiar de servicii, adică să se implice”, spune și Adriana Calcan, directorul de marketing al operatorului de salubritate Romprest.