Ce apartamente cumpără românii: Unul din cinci clienți BCR care au luat credite imobiliare au preferat locuință la ultimul etaj
Unul din cinci clienți ai BCR care au accesat un credit pentru locuință a optat pentru un apartament situat la ultimul etaj, decizia fiind influențată de structura fondului locativ, oferte și prețuri atractive în proiectele rezidențiale noi, dar și de priveliștea oferită de locuință.
“Dacă la nivel național media a fost de 19,4%, la nivel local apar diferențe: de la 15% București, 20% Prahova, 21% Iași, 22% Cluj, Sibiu și Brașov, 25% Constanța și 31% în Timiș și Galați”, a declarat luni într-o conferință de presă Teodor Mincu, șeful Biroului Parteneri din cadrul Băncii Comerciale Române.
În București sunt mult mai puține apartamente la ultimul etaj, luând în considerare faptul că majoritatea blocurilor sunt construite cu opt niveluri, ceea ce explică ponderea mai redusă, față de Timiș sau Galați, unde există mai multe blocuri cu patru etaje, iar o parte dintre ele chiar au fost mansardate.
Cumpărătorii au ales un etaj intermediar în proporție de 67,5%, iar 13,1% au preferat parterul. Cei care aleg nivelul inferior sunt influențați de prețul mai redus, accesul mai rapid și spațiul verde din fața apartamentului care-i revine prin contract într-un ansamblu rezidențial nou.
La nivel național, solicitanții creditelor imobiliare sunt în general bărbați (55%), cu vârste între 25 și 40 de ani (73%), studii superioare (71%), căsătoriți (54%), cu persoane în întreținere (21%) și cu proprietăți imobiliare (34%).
“Aproape unul din zece clienți (9%) au vârste de până în 25 de ani, reprezentând în principal studenții pentru care părinții decid să cumpere o garsonieră sau cei care au terminat facultatea și își doresc o locuință”, a spus Mincu.
În București, femeile au o pondere de 52% în totalul creditelor imobiliare BCR, căsătoriți sunt 45% dintre clienți, iar cu persoane în intreținere 18%.
Valoarea medie a unei finanțări acordate de BCR anul trecut pentru achiziția de locuință s-a situat la circa 163.000 lei, valoare relativ stabilă față de 2013, nivelul fiind similar în Timișioara, Iași și Constanța, iar în București suma a ajuns la 191.000 lei.
Cea mai mică valoare medie a fost consemnată în Bihor, cu 111.000 lei, urmată de Galați, cu 128.000 lei, urcând spre 137.000 lei în Argeș, 138.000 lei în Bacău, 150.000 lei în Sibiu și 161.000 lei la Constanța.
La nivel național, 45% dintre împrumuturi au avut ca destinație apartamente cu 2 camere, 27% au vizat apartamentele cu 3 camere, 10% pentru garsoniere, iar oeste 13% pentru o casă sau o vilă.
În Timiș, ponderea caselor a fost mai mare decât în restul regiunilor, de 19%, față de 9% în Brașov și Cluj, având în vedere oferta disponibilă mai mare pe acest segment, în timp ce pentru apartamentele cu două camere achizițiile au avut o pondere mai redusă decât la nivel național, de 41%.
În orașele cu centre universitare, ponderea garsonierelor este mai mare, de 12% la Cluj și 11% în Timiș și București, fiind achiziționate de către părinții studenților din aceste orașe.
Suprafața medie a unei garsoniere este de 32 metri pătrați la nivel național, la fel ca în București, Timiș, Brașov și Prahova. Suprafața cea mai mică se regăsește în Dolj, de 27 metri pătrați, iar cele mai mari în Sibiu – 35 metri pătrați și în Cluj, cu 36 metri pătrați.
Pentru apartamentele cu două camere, suprafața medie la nivel național a fost anul trecut de 49 metri pătrați, la cele de trei camere – 67 metri pătrați, la patru camere – 87 metri pătrați, iar la case/vile – 149 metri pătrați.
“În acest an ne așteptăm ca în acest an să vindem mai multe credite standard decât cele prin programul Prima Casă”, spune Mincu.
Partenerii imobiliari ai BCR la nivel național estimează în 2015 o creștere a pieței cuprinsă între 5% și 15%, păstrând ritmul.
“Toți au transmis un optimism, își mențin trendul. Noi ne-am întâlnit cu partenerii imobiliari într-un road-show naționat în a doua jumătate a lunii aprilie, deci eu au văzut deja niște tranzacții”, a explicat reprezentantul băncii.
El a punctat că a crescut oferta de pe piață prin numărul de proiecte rezidențiale noi executate și livrate, care au deja cumpărători, aceștia apelând la finanțare bancară pentru achiziție.