Cauza românească a perpetuării crizei. România are cea mai slabă infrastructură din Uniunea Europeană
Ar fi trebuit să-și joace rolul de pârghie a programului anticriză și să dea oxigen economiei. Dar cifrele pentru investiții din ultimii ani de turbulențe economice nu au arătat un proces încurajator din partea statului. Guvernele care s-au perindat la putere nu au dat drumul suficient de mult la cheltuielile de investiții sau au cheltuit bani ineficient. România continuă să aibă cea mai slabă in…
ANALIȘTII AU TOT REPETAT ÎN ULTIMII ANI CĂ INVESTIȚIILE, ÎN SPECIAL ÎN INFRASTRUCTURĂ, AU FOST NEGLIJATE, CEEA CE A LOVIT DIRECT ÎN ECONOMIE. Cheltuielile de capital, adică investițiile făcute de stat, au fost pe o tendință descendentă în ultimii ani, comparativ cu vârful atins în 2008, de 26,7 mld. lei. Banii destinați investițiilor au devenit, din păcate, in-stru-mentul prin care s-au diminuat cheltu-ielile bugetare, buf-fer-ul de unde s-au făcut ajus-tări pentru a salva țintele de deficit bugetar agreate cu partenerii financiari internaționali.
În 2013 guvernul a investit numai 18 mld. lei de la buget, pentru ca în primul semestru din acest an să cheltuiască 7,15 mld. lei, cu aproape 33% mai puțin decât în primele șase luni de anul trecut. Practic, cheltuielile de capital au înregis-trat în prima jumătate a acestui an o performanță foarte slabă, respectiv un grad de realizare de doar 70% față de nivelul programat.
PRĂBUȘIREA INVESTIțIILOR PUBLICE, COMPLETATĂ DE AJUSTAREA CHELTUIELILOR DE CAPITAL ALE COMPANIILOR, DIN CAUZA „TAXEI PE STÂLP“, ȘI-AU PUS PUTERNIC AMPRENTA ASUPRA ECONOMIEI, ARUNCÂND ROMÂNIA DIN NOU ÎN RECESIUNE TEHNICĂ.
Lucrările de infrastructură de transport care ar fi trebuit să asigure relansarea sectorului construcțiilor nu au început în prima jumătate a anului. Un exemplu este autostrada Comar-nic – Brașov, prima șosea construită în concesiune de statul român, care are investitori privați de mai bine de jumătate de an, însă contractul de concesiune a rămas ”în așteptare„. Un alt exemplu este centura de sud a Capitalei, unde statul a reziliat trei contracte de construire înche-iate încă din 2008, pe care însă nu s-a lucrat din cauza lipsei de finanțare.
Cheltuielile to-tale pentru investiții care includ, pe lân-gă cheltuielile de capital, și sumele afe-rente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe au fost în primul semestru de 9,6 mld. lei, cu aproximativ 20% sub nivelul din primele șase luni de anul trecut. ”Scăderea cheltuielilor totale de investiții din primul semestru, de circa 20%, este una foarte puternică. Cred că această evoluție a fost determinată de doi factori. Pe de-o parte, a fost motivată de nevoia de ajustare a cheltuielilor pentru a rămâne în ținta de deficit bugetar având în vedere colectarea slabă a veniturilor. Pe de altă parte, ajustarea cheltuielilor de investiții a fost determinată și de o lipsă de proiecte finanțate atât din fonduri europene, cât și din resurse interne„, consideră Ionuț Dumitru, șeful Consiliului Fiscal.
Cu ce explicații a venit Ministerul Finanțelor? A invocat faptul că fără plata arieratelor din 2013, cheltuielile de investiții din primele șase luni ale anului 2014 ar fi în creștere față de perioada similară a anului trecut. În primele 6 luni ale anului 2013 s-au plătit arierate ale Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale în sumă de circa 2 miliarde lei, precum și arierate ale administrațiilor locale din împrumuturi din trezorerie în sumă de 800 milioane de lei
Analizând sumele destinate investițiilor la nivel regional, se constată că au fost ani în care Româ-nia a avut cea mai mare alocare (atât ca procent din PIB, cât și ca procent din veniturile bu-ge-tare, standarde ESA 95) pentru in-ves-tiții publice în comparație cu țările din UE 27. Cu toate acestea, rezultatele în ter-meni de îmbunătățire a calității infra-structurii au fost modeste.
Cu cheltuieli de capital mai mici, unele țări pre-cum Polonia, Ungaria sau Bulgaria au ajuns să aibă infrastructură de o calitate mai bună, după cum a remarcat și Consiliul Fiscal.
Este adevărat că nu toate investițiile pot să fie realizate din bani de la buget, un rol important avându-l atragerea de fonduri europene. Dar și la absorbția fondurilor europene evoluția guvernanților români a fost dezamăgitoare. Au fost perioade în care, pe hârtie, guvernele au avut programe, însă în realitate investițiile statului au rămas la pământ. Cu toate că de la investițiile statului s-a așteptat ieșirea din criză, banii nu s-au dus în economie.
