Se caută un premier, ce nume se vehiculează la bursa zvonurilor: Anca Dragu, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, și fost ministru de Finanțe în guvernul Cioloș, și Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen și fostul președinte al Consiliului Fiscal

PSD, PNL, UDMR, USR și minoritățile, adică partidele care încearcă să formeze noul guvern, au ajuns în stadiul în care caută un premier, având în vedere că liderii politici Ilie Bolojan, PNL, și Sorin Grindeanu, PSD, nu ar mai fi interesați, pentru că nu ar fi agreați de toată lumea.  

Vineri dimineață, la bursa zvonurilor, se aduceau în discuție pentru poziția de premier numele Ancăi Dragu, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei și fost ministru de finanțe în guvernul Cioloș, dar și a lui Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank, și fostul președinte al Consiliului Fiscal. 

Aceste nume au fost aduse în discuție de către televiziuni, citând surse din mediul politic. 

Dacă până la începutul săptămânii varianta unui premier politic era bătută în cuie, de marți, după ce președintele Nicușor Dan a spus că toate variantele sunt pe masă – premier politic, premier tehnocrat, rotativă – s-au reluat zvonurile privind cel care să vină la Palatul Victoria. 

De trei săptămâni, partidele pro-europene tot încearcă să ajungă la un numitor comun în privința pachetului de austeritate fiscală care ar trebui aprobat și implementat repede, astfel încât România să intre pe un trend de reducere a deficitului bugetar, de control al creșterii datoriei publice. 

După trei săptămâni de discuții tensionate, ultimele date arată că partidele nu au reușit să ajungă la o înțelegere. 

În discuție este invocată suma de 30 de mld. lei necesară reîncadrării bugetului într-un deficit de 7% din PIB, care ar proveni din 10-15 mld. lei reduceri de cheltuieli și 15-20 mld. lei din creșterea taxelor și impozitelor. 

Niciun partid, niciun lider politic nu ar vrea să fie la guvernare când se măresc taxele și impozitele și nici când se reduc cheltuielile.  

România a intrat în criză de timp, pentru că piețele financiare externe și Comisia Europeană, cei mai mari creditori ai României, așteaptă un plan coerent și credibil de reducere a deficitului bugetar, de echilibrare a finanțelor publice, astfel încât România să nu fie retrogradată la categoria junk-nerecomandată investițiilor- de către agențiile de rating.