Câți nepalezi vrea să mai angajeze City Grill și cât câștigă aceștia

În toamna anului trecut, guvernul a modificat legislația privind „importul” de personal non-UE, în sensul că, dacă până atunci companiile erau obligate să le ofere străinilor un salariu la cel puțin nivelul salariului mediu la nivel național (de circa 2.700 de lei net pe lună), ulterior a rămas obligativitatea de a le acorda cel puțin salariul minim pe economie (de 1.162 de lei net în 2018, respectiv 1.263 de lei net în 2019).

Ce îi motivează totuși pe vietnamezi să vină în România, dacă salariul minim pe care îl pot obține acum este de doar 270 de euro pe lună?
„Când ne-am decis să aducem vietnamezi, la acea vreme în Vietnam salariul mediu era în jur de 230 de dolari. Noi am oferit la vremea respectivă 520 de euro net pentru că era exact salariul mediu pe economie pe care noi îl aveam obligatoriu de acordat. Acum, legislația nu ne mai ajută în niciun fel, pentru că niciun vietnamez nu va mai veni decât pe salariul pe care l-am oferit în prima fază, de 520 de euro. Ca atare, legea schimbată acum nu ne mai ajută cu nimic”, a spus Ivan Firsa de la Vard Tulcea.

Și lanțul de restaurante City Grill, care a demarat anul trecut un proiect-pilot prin care a adus 5 angajați din Nepal în restaurantele din București, vrea să „importe” anul acesta 100 de angajați nepalezi pentru a acoperi necesarul de personal.

„Au început să apară muncitorii din Asia și în industria ospitalității, iar City Grill este un exemplu în acest sens. Chiar săptămâna trecută vorbeam cu reprezentanții unui hotel din Cluj care și-au adus 16 nepalezi, în hotelurile din Poiană lucrează deja filipinezi, începe să se contureze din ce în ce mai mult această tendință”, a subliniat Călin Ile, director general Ibis Rimânia și președintele Federației Hoteliere din România.

O altă soluție găsită de angajatori pentru acoperirea deficitului de personal a fost recrutarea de personal din zonele adiacente orașelor mari. Spre exemplu, atât City Grill, cât și McDonald’s aduc, în fiecare zi, câte 200 de muncitori din localitățile din jurul Bucureștiului să lucreze în restaurantele din Capitală. Această practică a început să fie implementată de câțiva ani de către angajatorii din producția de componente auto din Arad, Timiș, Brașov sau Sibiu, care au fost nevoiți să asigure transportul angajaților care proveneau din zone aflate și la 200 de kilometri distanță de fabrică