Câți dintre tinerii care pleacă la studii în străinătate se mai întorc în țară? De ce s-ar mai întoarce?

Piața muncii este ca un organism cu dezvoltări uneori bizare, alteori complet neașteptate, iar raportul de forțe angajat/angajator înclină balanța în partea uneia sau alteia dintre tabere. Recrutorii s-au muncit ani în șir să atragă IT-iști care ajunseseră vedete ale pieței muncii și care aveau pachete salariale mult mai mari decât media, deficitul de specialiști era mare, erau tot felul de discuții despre strategii care să acopere nevoia de astfel de angajați. Dar evoluția AI a schimbat radical situația, iar acum marile companii de tehnologie concediază oameni pe bandă rulantă – mii sau zeci de mii pe an.

Mai mult ca oricând, acum pare dificil de estimat pentru ce meserii este bine să se pregătească tinerii ca să nu se confrunte cu dificultăți (prea mari) când va fi vremea să-și găsească joburi. Deși exact debutul carierei pare a fi (și acum) cel mai dificil moment, pentru că firmele își doresc angajați pricepuți, iar tinerii au nevoie de experiență pentru a fi dezirabili.

Conform previziunilor, România va avea nevoie, în următorul deceniu, de tot mai mulți specialiști în domenii precum administrarea afacerilor, IT și sănătate, dar și de angajați în servicii, transporturi și industrie. Potrivit unui raport realizat de Cedefop (Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale, una dintre agențiile descentralizate ale Uniunii Europene), până în 2035, cererea de forță de muncă se va schimba semnificativ. În timp ce unele sectoare își vor extinde nevoia de personal, agricultura și construcțiile sunt printre domeniile care ar putea pierde din pondere. Dintre categoriile de ocupații analizate de Cedefop, specialiștii sunt cei care vor înregistra cea mai mare creștere până în 2035. Este vorba despre angajați cu studii superioare – de pildă cercetători, medici, profesori, avocați, ingineri, artiști, jurnaliști și manageri de business. Numărul acestora este estimat să ajungă la aproape 1,8 milioane de persoane în 2035, față de 1,4 milioane în 2026. Creșterea de aproximativ 25% indică una dintre cele mai importante transformări structurale anticipate pentru piața muncii din România.

Pentru a ajunge în piața muncii, tinerii se pregătesc cum știu și pot mai bine. Unii dintre ei aleg calea străinătății pentru studii, mai cu seamă din pricina mediului academic mai în pas cu vremurile actuale dar și din prisma oportunităților la care speră. Nu există însă date referitoare la câți dintre tinerii care pleacă la studii se mai întorc să proofeseze în țară. Dar datele firmei de consultanță pentru studii în străinătate IntegralEdu din 2026 indică o schimbare importantă în modul în care tinerii români se raportează la studiile universitare în străinătate. Dacă în anii anteriori anumite țări sau domenii de studiu concentrau o mare parte dintre opțiuni, în prezent alegerile sunt influențate de mai mulți fatori, iar „moda” pare să conteze mai puțin. Dincolo de reputația unei destinații sau de popularitatea unui domeniu, elevii analizează o paletă mai largă de oportunități, luând în calcul oferta academică, programele în limba engleză, costurile studiilor și ale vieții, avantajele profesionale și experiența internațională. „Observăm o schimbare de mentalitate care este din ce în ce mai pregnantă de la an la an. Tinerii încep să treacă de la «țara preferată» la «țara potrivită». Nu mai pornesc neapărat de la ideea că trebuie să studieze într-o anumită destinație pentru că aceasta este populară în generația lor, ci caută universitatea și programul care răspund profilului lor academic, intereselor și planurilor profesionale. Este un semn al unei abordări mai mature a unei decizii care le poate influența următorii ani de studiu și, ulterior, cariera”, spune Alexandra Bădescu, deputy general manager al IntegralEdu. Potrivit ei, diversificarea se vede și în diferența dintre țările selectate inițial în dosarele de aplicație și destinațiile în care tinerii ajung să se înregistreze la finalul procesului. În topul opțiunilor inițiale se află Olanda, Marea Britanie, Italia, Germania și Spania, în timp ce clasamentul înregistrărilor finale concrete este condus de Olanda, urmată de Italia, Spania, Marea Britanie și Franța.

Cert este că o parte însemnată a acestor tineri nu se mai întorc să profeseze și să trăiască în România, iar exodul creierelor continuă, aceasta fiind doar una dintre căi. Voi v-ați întoarce în țară, după absolvirea cursurilor în străinătate?   

Sondajul derulat săptămâna trecută pe platformele de LinkedIn ale BUSINESS Magazin și ZF investighează care sunt alternativele pe care le are un lider atunci când, așa cum zice proverbul, socoteala de acasă nu se potrivește cu cea de la târg.

Ioana Mihai-Andrei este redactor-șef, Business Magazin