Câți bani trimit acasă românii plecați la muncă în străinătate și ce efecte au aceste sume asupra economiei țării noastre și a afacerilor autohtone care se extind în piețele cu comunități puternice de români

România are cea mai mare diasporă la nivel european, circa 3,1 milioane de români trăind în prezent într-o altă țară membră A UE, conform datelor Eurostat, după valurile de migrație care au avut loc în perioada post-decembristă. Acești oameni sunt nu doar o sursă de bani pentru familiile rămase acasă și pentru economie, ci și o importantă piață de desfacere pentru companiile autohtone.

Diaspora românească are o pondere de 22% în totalul europenilor care trăiesc în altă țară decât cea natală, mai mult decât italienii și polonezii, care, cu 1,5 milioane de persoane fiecare, ocupă locul doi în topul UE.

Pentru mulți ani, românii plecați la muncă în străinătate au fost una dintre principalele surse de finanțare ale economiei locale. Și în prezent sumele pe care ei le trimit în țară sunt impresionante și susțin atât propriile familii, cât și economia locală și bugetul de stat.

Cele mai recente date ale Băncii Naționale arată că anul trecut remiterile au atins chiar un nivel record, de 6,7 miliarde euro, sumă care vine după un alt maxim, în 2023, de 6,6 miliarde euro. De fapt, în ultimii 15 ani, exceptând perioada pandemiei, în 2020, valoarea remiterilor a fost aproape an de an în creștere, iar din 2005 până în 2023, diaspora a trimis în țară peste 80 miliarde euro. Cele mai apropiate niveluri de maximele din 2023 și 2024 au fost înregistrate în 2007 și 2008, când remiterilor românilor din străinătate depășeau 6 miliarde de euro.

Pe datele de până acum, 2025 pare să aducă o ușoară scădere, românii de afară trimițând în țară în primele șase luni circa 3 miliarde euro, cu 200 de milioane euro mai puțin decât în perioada similară din 2024.

Defalcat pe țări, cei mai mulți bani ajung în țară din Marea Britanie și Germania, state cu puternice comunități de români, dar unde și salariile sunt astăzi mai mari decât în destinațiile din sudul Europei, Italia și Spania, care au atras emigranți în primele valuri de după Revoluție. Diferența dintre cele două zone este semnificativă, remiterile din cele două țări din sudul Europei fiind în 2024 la jumătate, respectiv sfert față de celelalte două.

În același timp, condițiile economice din Spania și Italia au mai temperat entuziasmul plecărilor spre aceste țări la joburi entry level, așa că mulți români ori s-au întors acasă în ultimii ani, ori s-au mutat în alte țări din vest.

Atunci când calculează totalul remiterilor, BNR analizează atât transferurile lucrătorilor, reprezentând sumele de bani transferate de persoanele care lucrează în străinătate pe perioade mai mari de un an, cât și remunerarea netă a salariaților, determinată pornind de la valoarea salariilor brute ale rezidenților care lucrează în străinătate pentru perioade sub un an, din care sunt deduse valoarea contribuțiilor sociale, a taxelor și impozitelor pe salarii și valoarea bunurilor și serviciilor achiziționate de aceștia în țara gazdă.

Astfel, anul trecut, transferurile lucrătorilor au totalizat 4,8 miliarde euro, în creștere față de 2023, iar remunerarea netă a salariaților s-a plasat la 1,8 miliarde euro, în scădere ușoară.

Prima jumătate a anului 2025 a adus o inversare de trend, cu scădere la nivelul transferurilor (-300 mil. euro), dar creștere la nivelul remunerării nete (Ă50 mil. euro).

Există însă și un sens invers al traseului banilor, în condițiile în care, odată cu creșterea veniturilor din țară, tot mai multe familii și-au permis să susțină educația copiilor în străinătate. Câteva zeci de mii de studenți români se află an de an în universități din Olanda, Franța, Spania, Germania, Italia sau țările nordice, marea majoritate dintre ei fiind susținuți financiar de părinți pe toată durata studiilor. Asta înseamnă, pe lângă taxă, bani trimiși din țară pentru chirie, transport, mâncare, asigurări și alte cheltuieli obligatorii. Chiar dacă sumele care pleacă din România spre alte țări sunt mult mai mici decât cele trimise de români spre țară, ele sunt semnul evoluției economiei locale în ultimii ani și a avantajelor aduse de intrarea în UE în 2007.

O altă perspectivă: Diaspora, poartă de intrare pentru producătorii români

Comunitățile de români care s-au dezvoltat în alte țări, precum Spania, Italia, Germania sau Marea Britanie, au însă și un alt rol: ele sunt o poartă de intrare extrem de profitabilă pentru companiile românești care vor să își ducă produsele pe alte piețe. Nostalgia, dorul de țară, pofta pentru mâncarea bunicii sunt tot atâtea motive pentru care românii plecați afară caută anumite produse în magazine.

Un exemplu sunt mezelurile Cris-Tim, producător care a început să exporte încă din 2005-2006, mizând exact pe acest segment de clienți. „A fost o oportunitate pentru noi la acel moment. Comunitățile de români de afară tocmai se formau atunci și am sesizat că vor fi tot mai mulți care se vor muta afară. Și acum comunitățile de români rămân clienții noștri principali, dar vindem și spre comunități apropiate, de polonezi, de sârbi”, spunea Radu Timiș Jr, CEO, Cris-Tim  în cadrul conferinței ZF Branduri Românești.

Având în vedere apropierea geografică și culturală, adeseori, brandurile din România, Polonia sau Serbia ajung să fie cumpărate și de membri ai comunităților vecine, multe produse românești fiind vândute de exemplu în mici magazine de cartier deținute de polonezi și invers.

Odată făcută intrarea pe piață în acest fel, este mai ușor pentru companiile românești să se extindă și să atragă și alte categorii de clienți, ținta finală fiind prezența în marile lanțuri de retail. „Vrem să intrăm în marile rețele de afară cu brandul nostru”, precizează Radu Timiș Jr., adăugând că drumul nu este lipsit de provocări. Pe unele piețe, producătorilor români le este greu să concureze la nivel de preț cu producătorii locali, în aceste cazuri vânzările realizate de ei fiind pur sentimentale. „În Spania, de exempu, noi vindem mai scump decât producătorii locali, pentru că importăm carne de acolo, o procesăm în România și exportăm apoi produsul final. Așa că acolo vânzările sunt emoționale”, adaugă CEO-ul Cris-Tim.

Importanța comunităților de români din anumite regiuni europene nu a trecut neobservată nici retailerilor internaționali, o serie de lanțuri de magazine, precum Lidl, Auchan sau Carrefour, având acum la raft branduri românești. Chiar dacă acestea sunt recunoscute inițial de românii din zonă, treptat, atrag și consumatori din alte comunități, dornici să testeze gusturi noi sau să își amintească de mâncăruri similare de acasă.

„În Franța încep să fie și produse românești în magazine. Vrem să punem producătorii români în contact cu colegii care se ocupă de listări acolo pentru a putea fi prezente și mărci românești la raft. Ele trebuie testate și trebuie să se vândă. Dacă ajungi în zone cu comunități românești, ai deja un cap de pod”, crede Tiberiu Dănețiu, Director Corporate Affairs & Retail Media la Auchan. El îndeamnă chiar producătorii români care realizează deja volume mari, care au capacități de producție importante, să intre mai agresiv pe piața europeană, pe modelul Poloniei, care a ajuns să aibă companii între primii 3-5 producători europeni pe multe domenii. „Am ajuns la nivelul la care, de acum încolo, e mult mai ușor să devii mare producător și să ai acces la piața europeană, față de cum era acum 20 de ani.”

Phoenix Y, producătorul pufuleților Gusto, cel mai mare jucător de pe piața de profil, a făcut deja pași importanți afară, fiind prezent pe 40 de piețe, unde duce mai bine de jumătate din producție. Iar Annabella Fabrica de Conserve Râureni, cel mai mare producător cu acționariat românesc din sectorul conservelor din fructe și legume, livrează deja produse în 22 de țări și face pe piețele externe circa 20% din vânzări.

„Cel mai căutat produs românesc de afară este apa minerală Borsec. Dar și pufuleții Gusto. Sunt câteva țări din Europa unde sunt lideri de piață pe categoria lor. De exemplu în Austria au 38% pe zona de chipsuri expandate”, povestea Bogdan Buzu-Vasilache, managing partner Balkanika la conferința ZF Branduri Românești. Balkanica Distral este din 2012 distribuitor de produse alimentare românești în Uniunea Europeană, având acum un portofoliu de peste 4.400 de articole și prezență pe 19 piețe. „Eu visez ca niciun român plecat în diaspora să nu facă un efort prea mare pentru a mânca un produs original de acasă. Avem parteneri locali care au înțeles că piețele externe pot fi testate prin intermediul comunităților de români de acolo. Focusul nostru rămâne pe diaspora, iar când vine un producător și identifică oportunități pe alte piețe noi răspundem la aceste provocări.”

Un detaliu neașteptat

Dincolo de importanța banilor pe care îi trimit în țară sau a rolului pe care îl au în extinderea producătorilor români peste hotare, românii mutați în alte țări pot deveni și un jucător important în lupta pentru echilibrarea bugetului, prin investiții în titluri de stat. Pe plan local, programele Fidelis și Tezaur sunt deja niște vedete incontestabile, care au atras doar în primele 10 luni din acest an peste 40 miliarde lei, după ce în 2024 totalul a fost de 32 miliarde lei. Acum, Ministerul de Finanțe se uită și spre românii plecați din țară ca potențiali cumpărători. „Vrem să derulăm o campanie de marketing pentru diasporă. Vedem interes mare pentru plasamente în titluri de stat în euro. Avem scrisori, corespondențe cu românii din alte țări care ne cer detalii.  E un potențial foarte mare acolo. Și până la urmă ce opțiuni alternative mai bune are un român de acolo pentru a plasa euro? E greu de bătut randamentul titlurilor de stat”, spunea Ștefan Nanu, director general Trezoreria Statului, în luna septembrie, la conferința ZF Piața de capital summit 2025.