Câți bani din buget se alocă pentru cultură in România

Capitala poate eclipsa de multe ori celelalte orașe ale României când vine vorba de evenimente culturale, festivaluri de muzică sau de film și expoziții. Însă treptat și alte evenimente de anvergură (cum ar fi festivalurile Electric Castle sau Untold) au început să apară în provincie. În 2007 Sibiu s-a bucurat de o atenție specială când a împărțit titlul de capitală culturală europeană cu Luxemburg.

În 2021 va fi rândul unei alte urbe din România să se bucure de această distincție. Nu mai puțin de 14 orașe (Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Brașov, Brăila, București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Sfântu Gheorghe, Suceava, Timișoara, Târgu- Mureș) și-au lansat candidatura. Acestea au fost evaluate de către un juriu de experți independenți (zece experți europeni și doi experți naționali), pe baza dosarelor de candidatură și a audierilor, iar în urma evaluărilor pe lista scurtă a orașelor preselectate se regăsesc Baia Mare, București, Cluj-Napoca și Timișoara. Dacă București, Cluj sau Timișoara sunt candidate cumva previzibile, surpriza vine de la Baia Mare.

Programul Capitală culturală europeană a fost inițiat de Consiliul de Miniștri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei și de a celebra contribuția orașelor la dezvoltarea culturii. Până în prezent, peste 50 de orașe au deținut acest titlu.

Bucureștiul este a unsprezecea aglomerare urbană din Europa și a șasea capitală din UE, una dintre capitalele europene cu cea mai mare densitate a populației.

Capitala României este destinația principală a artiștilor străini internaționali. În anii trecuți bucureștenii au fost vizitați de către cântăreți precum Roger Waters, Robbie Williams sau Madonna. Și anul acesta capitala va fi vizitată de nume mari din industria muzicală: Rihanna, Muse sau Chemical Brothers. De asemenea, în București au loc festivaluri importante de film: Bucharest International Film Festival, Les Films de Cannes a Bucarest, NexT Film Festival, însă au loc și alte festivaluri mai mici, tematice (festivalul filmului francez), plus alte expoziții sau târguri. Alte evenimente culturale importante sunt Zilele Bucureștiului sau seria de Nopți Albe precum Noaptea Galeriilor, a Caselor etc. Un alt punct cultural al Bucureștiul îl reprezintă renovarea Teatrului Național.

În total, în 2014 au avut loc 5.320 de spectacole la instituțiile de spectacole și concert care au atras peste 1,1 milioane de spectatori, peste 3.200 de spectacole de teatru, 305 reprezentații la Operă sau 120 de spectacole la Circ, potrivit dosarului depus de către oraș pentru candidatura la Capitala Europeană a Culturii din 2021.

Bugetul pentru cultură al orașului este format din bugete de la Primăria Municipiului București (PMB), care are responsabilitatea generală pentru artă și cultură, și bugete suplimentare ale primăriilor de sector, pentru aceleași activități la nivel local. În 2015, bugetul total este de aproximativ 250 de milioane de euro (artă și cultură, plus sport, patrimoniu, servicii religioase, monumente, administrare, investiții, adică 12% din bugetul PMB), dar bugetul net pentru artă și cultură este de numai aproximativ 80 de milioane de euro (3% din bugetul PMB). Procentul alocat scade din 2011 în prezent (de la 15% la 12%). Totuși, suma pentru artă și cultură a crescut de la 48 la 80 de milioane de euro.

Clujul devine un oraș din ce în ce mai vizibil în pentru români, dar și pentru străini. Asta datorită dezvoltării industriei ITC&C din oraș, dar și datorită festivalurilor de muzică importante ca Electric Castle și Untold Festival, cel din urmă obținând distincția de a fi cel mai bun festival din Europa în 2015.

Cluj-Napoca s-a ridicat pe straturi succesive de civilizație. A fost fondat ca așezare romană, apoi refăcut ca fortăreață sub influența coloniștilor germani. Orașul este al doilea centru universitar din România, cu 11 universități la care sunt înscriși peste 80.000 de studenți. Are și o tradiție teatrală care datează din 1792, cu instituții de anvergură: Teatrul Național, Opera Română, Teatrul Maghiar de Stat și Opera Maghiară. Alte instituții artistice esențiale pentru viața culturală a orașului sunt și Filarmonica de Stat Transilvania, Teatrul de Păpuși „Puck“, Muzeul de Artă, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei și Muzeul Etnografic al Transilvaniei – care deține o colecție de case tradiționale expuse în aer liber. Pe de altă parte, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei a fost închis în ultimii 6 ani din cauza unor litigii juridice, iar Muzeul de Artă se confruntă cu o gravă problemă de spațiu, deoarece clădirea a fost retrocedată. În 2014 s-au desfășurat peste 1.500 de evenimente. Peste 100 de festivaluri propun în fiecare an spectacole de teatru, literatură, dans, muzică, arte vizuale – atât tradiționale, cât și contemporane, potrivit raportului întocmit pentru candidatura la competiția Capitală Culturală Europeană. Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF), ajuns la a 14-a ediție, este unul dintre cele mai importante festivaluri de film din estul Europei.

Electric Castle, un festival de muzică electronică organizat în comuna Bonțida (la circa 40 de kilometri de Cluj-Napoca), a devenit în numai trei ani unul dintre cele mai mari festivaluri din România, cu o audiență de 97.000 oameni. Lansat în 2015 ca evenimentul major al Capitalei Europene a Tineretului, Festivalul Untold a înregistrat în 4 zile o audiență de 240.000 de persoane, dintre care 15% au fost vizitatori străini.

Chiar dacă festivalurile și evenimentele în aer liber au explodat la Cluj-Napoca, nu toate au reușit să ajungă la a doua ediție.

În ultimii cinci ani, bugetul municipal pentru cultură a crescut de la 368.937 de euro (2011) la 2.834.545 de euro (2015). Potrivit aceluiași raport, primăria a investit aproape 40 de milioane de euro pentru dezvoltarea capacității culturale și turistice, printre care: construirea Sălii Polivalente și a CREIC-ului, renovarea centrului istoric (o parte din acesta) sau redeschiderea cinematografelor Dacia și Mărăști.

Unul dintre cele mai importante festivale ce se desfășoară în orașul de pe Bega este Festivalul Plai, un eveniment internațional de arte și muzică care a ajuns la a 10-a ediție. De asemenea, în locul unde a murit comunismul în România a apărut anul trecut Muzeul Consumatorului Comunist, ce cuprinde „tot ce aveau românii acasă“: obiecte de uz casnic și decorativ de producție românească, mobilier, jucării, casete audio, discuri vinil etc. În total, între 3.500 și 4.000 de evenimente culturale și artistice au avut loc anul trecut. Și în cazul Timișoare bugetul pentru cultură al primăriei aproape s-a dublat în ultimii ani.

În 2011, către cultură au fost direcționați 4 milioane de euro în 2011 (1,4% din bugetul anual), iar acum s-a ajuns la aproape 7,4 mil. euro în 2015 (2,6%). Un eveniment de anvergură ce se desfășoară anul acesta este „Timișoara – 300 de ani de lumină“. Un eveniment cu tradiție este și Festivalul Jazz TM, care se va desfășura între 1 și 3 iulie. Aceasta va fi cea de-a patra ediție a festivalului care în anii trecuți a adus pe scena artiști cunoscuți ai genului precum The Cat Empire, Kurt Elling sau Macy Gray.

Iașiul este al doilea oraș din țară ca număr de monumente clasate patrimoniu cultural național, cu zece mănăstiri și peste o sută de biserici și o sărbătoare care atrage sute de mii de pelerini (800.000 potrivit dosarului depus pentru candidatura la Capitala Culturală Europeană).

În Iași se află instituții culturale importante la nivel național, printre care Complexul Muzeal Național „Moldova“ Iași, cu cinci secții distincte (Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul de Etnografie, Muzeul Științei și Tehnicii, Muzeul Viei și Vinului) sau Teatrul Național „Vasile Alecsandri“, considerat unul dintre cele mai frumoase teatre din lume, conform BBC, dar și edituri cu tradiție ca Junimea și Polirom.

Tot la Iași este organizat FILIT (Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași), festival de anvergură – care a adus la Iași nu numai scriitori străini și români, ci și traducători și editori.

Un lucru care diferențiază Iașiul de celelalte orașe din acest articol este organizarea, de-a lungul a douăsprezece ediții, a Săptămânei Modei Românești/Romanian Fashion Week (din inițialul Festival al Modei, cu o primă ediție în 1996). În plus, în oraș a fost înființată Asociația Future in Textiles (FIT), care unește actorii principali din domeniul modei și ai industriei textile, oferind îndrumare tinerilor designeri care vor să-și dezvolte afacerile. Totuși, contrastul este strident și aici în orașul unde anul trecut a fost înființat Parcul Științific și Tehnologic Tehnopolis Iași pentru activitatea de cercetare, „pelerinajul creștin la moaștele Sfintei Parascheva este cel mai important moment al anului, în care Iașul devine destinație turistică și care aduce cele mai mari venituri atât pentru administrație, cât și pentru meșteșugari și mici antreprenori creativi“.

Bugetul alocat culturii în anul 2015 este cu 54,59% mai mare decât bugetul alocat în anul 2011. Media pe cei cinci ani a bugetului alocat pentru cultură este de 2,02% din bugetul total al orașului.
În 2011 primăria a bugetat peste 4,7 milioane de euro pentru cultură, iar pentru 2015 a alocat 8,7 milioane de euro, adică 1,92% din bugetul total.

Baia Mare a fost un oraș minier, care în trecut era un oraș cosmopolit al artelor, însă regimul comunist a industrializat orașul. În prezent, Baia Mare are o economie în curs de dezvoltare bazată pe prelucrarea lemnului și pe comerț, fiind al treilea ca importanță centru urban din regiune.

Ca un punct de reper în 2015, Sărbătoarea Castanelor s-a transformat într-un festival de o săptămână, aducând împreună pentru un public de peste 150.000 de oameni DJ-i și meșteșugari, pictori locali și trupe internaționale, expoziții de artă și premiere cinematografice.

Practicile maramureșene de sculptură și arhitectură în lemn au fost clasificate de organizația UNESCO drept valori ale patrimoniului universal. În prezent, 10.000 de persoane lucrează în economia creativă, dintr-un număr total de 58.000 de angajați activi în Baia Mare. Industriile creative reprezintă 17,5% din produsul local brut, ceea ce înseamnă aproximativ 265 de milioane de euro pe an, din care 80% sunt făcuți din prelucrarea lemnului și producția de mobilier.

Bugetul acordat de primărie în 2011 pentru cultură a fost de 840.000 de euro (1,85% din bugetul anual), iar anul trecut acesta a cresccut la peste 2 milioane de euro (2,67%).