Câți bani câștigă doi tineri români din vânzarea de pături de lux

Laura Sardescu vorbește calm și emană pozitivism, nu se plânge de hățișurile antreprenoriatului, nici de faptul că nu își găsea un loc de muncă după terminarea studiilor; de altfel, vede lucrurile bune și în întâmplările mai puțin plăcute, iar un exemplu în acest sens este modul în care le-a venit ideea înființării businessului neakaisa.ro, în 2014. ”Nouă ne-a plouat în casă, la propriu. Am ajuns în casă într-o seară și aveam apă de doi centimetri pe jos, fiind la ultimul etaj; am căutat o soluție provizorie, până la efectuarea reparației a doua zi, la un magazin de bricolaj. Angajații de acolo nu au putut să ne ofere o variantă pentru a rezolva problema. Am aflat a doua zi că aveam nevoie de un silicon care ar fi rezolvat problema provizoriu“, descrie ea modul în care le-a venit ideea dezvoltării afacerii neakaisa.ro.

Laura Ioana Sardescu a absolvit Relații Internaționale și Studii Europene (2012), dar și Facultatea de Relații Publice, Advertising și Comunicare Aplicată (2013), ambele în cadrul Universității din București; mărturisește sincer că ”la vremea respectivă părea o idee bună să urmez două facultăți, dar nu a fost, mai bine mă concentram pe una“. Imediat după absolvire, s-a angajat într-un domeniu diametral opus celor studiate, al construcțiilor, ca project manager în cadrul unei firme de profil.

”Am încercat marketing, PR, presă, orice – dar nu se găsea niciun loc de muncă în domeniile studiate.“ A lucrat în domeniul materialelor de construcții timp de doi ani, având rolul ca, în baza unor proiecte și ale unor estimări făcute de proiectant despre necesarul de materiale de construcții, să lucreze cu beneficiarul astfel încât să îl ajute să înțeleagă mai bine proiectul și să treacă prin toate etapele de achiziție. ”De la o parte total teoretică cu care eram obișnuită, am ajuns la una foarte practică; lucram cu oamenii de când începeau să își construiască o casă și o vedeam finalizată, ceea ce era foarte frumos, pentru mine, care eram obișnuită să studiez teorii, filosofie, jurnalism.“ Hotărârea de a înființa un business a luat-o împreună cu prietenul din acea vreme, soțul ei acum, specialist în vânzări, care nici el nu își găsea un loc de muncă la vremea respectivă.

Vlad și Laura Ioana Sardescu au început să vândă scule și unelte – de unde și numele platformei –, șurubelnițe electrice, bormașini, compactoare de beton și au evoluat treptat spre vânzarea de scule din ce în ce mai mari (generatoare, compresoare). ”Este foarte bună nișa aceasta din punctul de vedere al dezvoltării businessului, dar aveam nevoie să pun un pic creativitatea la treabă și așa am ajuns la un nou segment de piață – produsele pentru baie.“ La jumătatea anului 2015, au decis să se extindă pe zona obiectelor destinate amenajărilor de băi. ”Inițial am făcut niște teste cu câteva produse, câțiva furnizori, după care am tot crescut, iar în prezent divizia pentru băi depășește partea de scule – unelte cu care am început.“

Concret, un client are un proiect de design și un anumit buget, iar cei doi antreprenori găsesc produse, de la diverși furnizori și importatori (o parte dintre acestea sunt importate chiar de ei). ”Este foarte ușor să primești de la designer o poză în care să vezi cum ar trebui să arate locul tău; te izbești apoi de faptul că nu știi unde să te duci, de unde să începi, cât efort implică toate aceste căutări din partea ta, ca beneficiar, să alergi prin toate magazinele de bricolaj. Este o investiție de timp pe care omul modern nu îl are; lucrăm de la 9 la 18, seara nu vrem să ne mai plimbăm printr-un magazine de amenajări interioare“, descrie ea rațiunea acestui serviciu. Spune că pentru ei a devenit o rutină – la finalul zilei oferă beneficiarilor o estimare totală a cantităților și costurilor materialelor și obiectelor folosite.

Riscul intervine atunci când clienții folosesc aceste estimări, oferite în baza unei sesiuni de consultanță gratuită, și cumpără apoi ei înșiși produsele recomandate din alte locuri. ”Este o investiție de timp și costă: nu poți să fii cel mai ieftin din piață și nici nu ne dorim să fim cei mai ieftini. Cred că 20% dintre ședințele noastre de consultanță gratuită se termină cu clientul plecând către cineva un pic mai ieftin; s-a întâmplat acest lucru și pe businessul de scule – unelte.“ Și pe vânzarea de scule – unelte este nevoie de consultanță, spune Sardescu: ”Este foarte greu pentru o persoană fizică să își aleagă un generator de exemplu; la fel și pentru firme, pentru un proprietar de pensiune din Bușteni, care se confruntă cu căderi de curent foarte dese, a fost nevoie de o discuție de jumătate de oră la telefon pentru ca el să își aleagă un model care să i se potrivească“.

În ceea ce privește tendințele pe piața pe care activează, spune că a observat, în rândul celor care apelează la ei, un interes mai mare pentru produsele de calitate: ”Vedem că față de acum doi ani, oamenii încep să prefere produsele un pic mai bune, nu neapărat mult mai scumpe; diferența de preț la amenajarea unei băi pentru produse de calitate medie spre joasă față de medie spre ridicată, poate să fie undeva la 2.000-4.000 lei în total.“ Potrivit antreprenoarei, costul mediu de amenajare a unei băi variază în, funcție de dimensiunea și tipul băii, între 1.500 de euro, pentru o baie de serviciu, iar pentru o amenajare completă a unei băi mari, cu produse de calitate medie spre foarte bună, la 5.000-6.000 de euro.

Consultanța pe care o oferă ei este gratuită, însă încearcă să acopere costul acesteia din adaosul pe care îl au prin vânzări. Costurile cele mai mari pe care le au ei se leagă de pregătirea persoanelor noi – ”să înțeleagă nevoia de a fi foarte politicos și foarte înțelegător cu clientul, în contextul în care știe mai multe despre această nișă decât el; nu este vina lui că nu știe și de aceea te sună pe tine. în piața actuală a muncii am observat o ușoară delăsare pentru că totul merge – atunci nu simți nevoia să îți mai dai silința.“ Au angajat recent două persoane, din rândul apropiaților lor. ”Am găsit doi oameni pe care i-am luat din cu totul alte domenii – unul dintre ei vindea foarte bine produse telecom, dar s-a reprofilat și acum a ajuns să vadă businessul nostru foarte bine, iar celălalt vindea materiale de construcții grele și a avut întotdeauna o înclinație spre marketing.“ în prezent, 60% din venituri sunt generate de amenajarea de băi, iar 40% din vânzarea de scule și unelte.

După vizionarea de foarte multe randări, Ioanei Sardescu i-a venit ideea dezvoltării unui nou business, pe o nouă platformă online: wolo.ro. Aici vinde pături din lână de oaie merinos sau acril, precum și alte tipuri de produse din lână și materie primă pentru croșetat. A observat că păturile din lână merinos erau foarte populare în randările clienților, dar lipseau cu desăvârșire de pe piața locală, nu aveau de unde să le cumpere. Și-a adus aminte că tricota când era copil, astfel că și-a spus că poate să încerce să învețe chiar ea să producă păturile.

Nu a urmat niciun curs pentru a învăța să împletească; timp de două săptămâni, croșetatul a fost singura ei activitate – a lucrat circa 140 de pături în acest interval – aceleași fire, pe care le-a împletit și despletit până când a învățat tehnica. Acum, realizarea unei astfel de pături durează între 2 și 5 ore. A găsit două tipuri de variante pentru materialul gros din care sunt făcute acestea: lâna merinos, care costă 250 de lei/kg, și acrilul, o variantă asemănătoare ca textură și aspect cu aceasta, care costă 139 lei/kg. Are patru furnizori, doi din Regatul Unit, unul din Danemarca și un altul din Australia.

A început să lucreze la proiect în iunie și a lansat site-ul în septembrie; până acum, au vândut 70 de pături din lână și 170 din acril, de dimensiuni diferite. Prețul pentru o astfel de pătură pornește de la 170 de lei în cazul celei din acril și 370 de lei în situația celei din lână, pentru una cu dimensiunea de 60×80 cm; cea mai mare a fost însă comandată de o persoană care voia să o pună pe jos în spațiul de joc al copilului și a costat în jur de 3.800 de lei. Ținând cont de etapa în care se află afacerea, antreprenoarea spune că nu are o previziune exactă, dar, până acum, așteptările i-au fost depășite. în prezent, vinde păturile și în showroomurile Delta Studio.

Dacă acum cel mai bine se vând produsele finite, Sardescu este convinsă că proporția se va inversa, în contextul în care lucrează la lansarea de pachete care să ofere toată materia primă necesară realizării produselor, de la tipare, croșete, ace de tricot etc. Ioana Sardescu spune că a fost impresionată după ce, într-o vizită în Amsterdam, a observat multitudinea magazinelor mici de tip do it yourself destinate produselor de croșetat pline de clienți; nu credea să regăsească acest trend în România însă, după ce și-a propus inițial să vândă doar pături, a constatat că există cerere și pentru materia primă: ”Este o activitate cathartică, te relaxează; am vorbit cu multe femei foarte ocupate care au avut un kit de proiect și vor să facă ceva cu mâinile lor, chiar dacă nu iese produsul finit ca și cum ar fi făcut de cineva care doar asta face, dar este suficient de bun pentru ce au ei nevoie“.

Iar dacă acum face singură păturile, spune că în situația unei comenzi mai mari ar putea apela la o comunitate de oameni care croșetează și care, spune ea, ar fi dispuși să renunțe oricând la jobul lor actual pentru a se dedica acestei activități. în prezent, Sardescu spune că cel mai dificil aspect în gestionarea afacerii se leagă de time management: ”Când jonglezi cu două businessuri trebuie să te împaci cumva cu ideea că timpul tău liber înseamnă să faci ceva care îți place, chiar dacă este muncă“; exemplifică cu câteva săptămâni în care începea munca dimineață – pleca la birou, ajungea la opt acasă și continua să lucreze până pe la 1-2. ”Dacă nu privești ceea ce faci cu entuziasm și nu te bucuri de ceea ce vrei să faci, nu ai succes și la finalul zilei o să fii tot nemulțumit fiindcă businessul tău nu este unde vrei tu
să fie.“